INTERVIU. Traian Băsescu, pentru Digi24: Prefer ca frontiera să fie păzită de grăniceri români
Fostul președinte Traian Băsescu a vorbit într-un interviu pentru Digi24 despre economia anilor 90, despre denominarea leului, despre trecerea la euro, dar și despre probleme „fierbinți” ale actualității: Grecia, terorismul, convalescența premierului Victor Ponta, Codul fiscal.
Ce bani avea la Revoluție
„Am fost un om care înainte de Revoluţie a trăit pe dolari, pentru că navigam şi toţi banii pe care îi făceam pentru noi, cei care navigam, erau în dolari, indiferent din ce mijloace îi făceam. Revoluţia m-a găsit şi cu dolari, şi cu lei. Şi nu am fost un om care să nu înţeleagă ce se întâmplă. Sigur, am schimbat foarte repede leii în dolari, în 1991, sfârşitul anilor '90, şi ce mai aveam în lei am schimbat în dolari.
Eram un om care 12 ani bătuse lumea şi fusesem şi într-o Turcie care avea hiperinflaţie, fusesem şi într-o Grecie, înainte de UE, care avea hiperinflaţie, fusesem şi într-o Japonie, care când avea inflaţie, când deflaţie, iar mărfurile pe care le căram - era vorba de ţiţei - învăţau foarte mult pe cei care le cărau, pentru că ştiam ce se întâmplă tot timpul. Cei care angajau nava îţi dădeau toate semnalele posibile cu privire la bursă, la preţuri la zi, deci am înţeles foarte bine ce se întâmplă în lume, depinde cum erau vânzările. Imediat după Revoluţie am înţeles foarte bine ce se întâmplă şi perspectivele de a se întâmpla în România”.
Anii '90. Stolojan confiscă valuta
„Eu am fost în acele guverne, v-aş aduce aminte că am fost în guvernul Stolojan, care a confiscat valuta ca să plătească datoriile externe, riscam să intrăm în încetare de plăţi şi cu figura lui scrâşnită Stolojan anunţa că gata, s-au luat banii din conturile firmelor ş.a.m.d., dar niciodată nu l-am condamnat pentru asta, pentru că am înţeles foarte bine modul cum a gândit: ca să salvezi un popor trebuie să salvezi întâi ţara, ştii,... e ca la nave. Degeaba vrei să aduci echipajul acasă, dar nu te gândeşti că primul lucru pe care trebuie să-l salvezi e ţara, iar Stolojan în 92 a salvat nava, ţara, ca să poată supravieţui poporul, echipajul.
Am trecut şi în 99 prin momente extrem de dificile şi eram tot în guvern”.
Satisfacțiile economice ale anilor 2000. Denominarea
Şi am trăit şi momentul de satisfacţie 2005, 1 iulie, când după inflaţia galopantă din anii 90 am ajuns la concluzia că putem trece la inflaţia cu o singură cifră. Şi-atunci s-a trecut la denominare, la aşa-numitul leul greu.
Pentru oameni, poate nu a avut nicio semnificaţie, pentru mine a avut o semnificaţie deosebită, pentru că în aprilie semnasem la Luxemburg Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, alături de Tăriceanu.
A fost momentul în care noi ştiam că 1 ianuarie 2007 trebuie să ne găsească mult mai pregătiţi decât eram la momentul semnării, aveam o listă întreagă, o carte cu steguleţe... ştiţi, vă aduceţi aminte povestea steguleţelor, una dintre poveştile de acolo cu steguleţ era şi nivelul ridicat al inflaţiei.
A fost momentul care a marcat decizia politică şi a Guvernului, şi a BNR de a avea o monedă naţională credibilă, mai puţin influenţată de hazard şi mai mult influenţată de valoarea economiei noastre şi a politicilor fiscale şi a politicilor bancare. BNR a avut un rol fundamental aici, dar trebuie să ştiţi că la momentul la care s-a hotărât denominarea, BNR a fost pregătită să susţină moneda naţională în aşa fel încât povestea inflaţiei cu trei cifre, 300%, 400% pe an să fie o amintire urâtă.
Deci, BNR a fost pregătită să susţină moneda naţională, s-au corelat politicile fiscale ale guvernului cu politicile BNR, iar astăzi suntem la o inflaţie mai mult decât rezonabilă”.
Primul român care a scos din bancomat noile bancnote de plastic
„Le am şi acum. Şi hârtia de 1 leu, de 5 lei, de 10, de 100, şi hârtia de 500. Le am şi acum.
Am fost primul om care a extras leul greu dintr-un bancomat şi le-am păstrat, sunt o amintire a momentului crucial pentru România în politica bancară şi politica fiscală şi politica monetară a BNR şi mă bucur că am fost şeful statului în acel moment de cotitură, pentru că atunci a început consolidare a monedei, a fost o adevărată politică de consolidare a monedei naţionale, iar astăzi vedem că se schimbă oriunde leul românesc, şi-n yeni, şi-n dolari, în orice, este o monedă convertibilă”.
Adoptarea euro
„Am fost un adept fără rezerve al proceselor de integrare a României în UE. Noi mai avem două procese la care suntem restanţi, în raport cu obligaţiile asumate prin Tratatul de aderare: să îndeplinim condiţiile de intrare în spaţiul Schengen şi aici încă mai avem nişte probleme pe justiţie şi să îndeplinim condiţiile de aderare la euro.
După mine, cei care vorbesc de Europa cu două viteze sunt nişte naivi sau necunoscători. Toate tratatele de aderare a ţărilor conţin toate elementele unei Europe unificate, unei Europe unice, nu cu două viteze, numai că diferenţa o face prezenţa în zona euro şi în Schengen.
Amenințări teroriste
„Vreau să mă credeţi că astăzi, când văd riscurile teroriste, prefer ca frontiera să fie păzită de grăniceri români, şi să nu mă las pe ce s-o întâmpla pe frontiera franceză, ce s-o întâmpla pe frontiera olandeză, pe cea bulgărească, ce s-o întâmpla pe frontiera italiană sau grecească şi văzând riscurile teroriste, îmi dau seama că singurul mod de a fi în siguranţă este să ne păzim singuri frontiera.
Să nu fie un şoc pentru dvs, o spun ca om care a militat pentru Schengen fără rezerve şi în 2012, dacă nu se întâmplau evenimentele din vară, România intra în spaţiul Schengen, dar acum vreau să ştiu frontiera păzită de români, la fel şi cu euro”.
Situația din Grecia
„Sunt un adept al integrării depline, dar când mă uit ce-i în Grecia, când ştiu cu ce dificultăţi Spania reuşeşte să-şi plătească datoria externă şi cât de pus e sub semnul întrebării efortul spaniol, chiar dacă e lăudat... Politic, multe sunt lăudate, Portugalia, Irlanda de Nord - sunt ţări care au probleme. Italia este o ţară cu mari probleme, probleme pe care România nu le are încă.
Toate ţările care au avut nevoie de bani să-şi finanţeze datoria externă, deficitele şi datoria externă, fie că e vorba de Spania, fie de Portugalia, fie de Italia, de Grecia, au primit bani de la statele membre ale zonei euro. Ţările non-euro n-au contribuit la acest efort de salvare a unor ţări precum Grecia.
Noi am contribuit altfel, pentru că auzeam că numai ţările euro... Nu e adevărat, şi România a contribuit la salvarea Greciei, Spaniei, Portugaliei şi Italiei. Am contribuit mărindu-ne contribuţia la FMI şi creând Fondului posibilitatea să aloce resurse mai mari ţărilor în dificultate. Deci, noi ne-am mărit contribuţia la Fond, pentru a participa şi noi la efortul de salvare a acestor ţări, dar astăzi vedem că au apărut elemente de incertitudine.
Spre exemplu, eu sunt convins că o încetare de plăţi în care deja a intrat Grecia nu va destabiliza major zona euro, nu va destabiliza major băncile greceşti din România, pentru că sunt persoane juridice române, care au funcţionat sub autoritatea BNR şi au provizionat creditele conform regulilor româneşti, şi nu a celor greceşti, unde spre exemplu, fiind ţară în zona euro rezerva BNR ar trebui să fie de doar 2 la sută, păi rezerva BNR e aproape un buget”.
Adoptarea euro
„Nu avem probleme care să ne afecteze, dar odată intraţi în euro, intrăm în jocul de competitivitate şi aici vedem ce se întâmplă.
Am văzut foarte multe ţări, în timp ce eu eram în Consiliul European, că se repezeau să intre în eurozonă. În mod deosebit balticii, Europa Centrală, Slovacia, Slovenia se grăbeau să devină state membre ale zonei euro.
Împreună cu decidenţii din România, fie că vorbim de Guvern şi de BNR am stabilit ca obiectiv 2019, amânând intrarea în 2015, pe 2017, deşi la 31 decembrie 2014, România îndeplinea toate cele cinci criterii de la Maastricht.
Putem să avem un proces mai rapid de intrare în zona euro, ne trebuie însă prudenţă”.
Ce ne facem cu sectorul de stat? Companiile necompetitive vor fi falimentate de euro
„Eu am înţeles un lucru: criteriile de la Maastricht, care-ţi deschid poarta către intrare în eurozonă nu sunt suficiente, pentru a fi în eurozonă dincolo de a îndeplini criteriile fiscal-bugetare şi bancare, cele legate de împrumut, de inflaţie, de toate aceste condiţii - mai trebuie un criteriu care nu este scris: competitivitate.
România este competitivă în zona privată, investiţiile străine sunt perfect competitive, uitaţi-vă că exporturile nu cresc pe companii de stat, ci pe investiţiile străine directe, fie că vorbim de Renault, de Ford, de Mittal, de companiile americane de la Ploieşti, care produc echipamente petroliere, pe care le exportăm exact acolo unde România cândva exporta, ţări ale Asiei Centrale, în America Latină, dar ce ne facem cu sectorul de stat? Căi ferate, minerit, termocentrale, care nu sunt competitive şi în momentul în care intri în eurozonă, aceste companii necompetitive şi care înregistrează datorii acum vor fi pur şi simplu zdrobite de noua monedă, şi-atunci grija noastră până în 2019 - de aceea a fost decalat termenul, nu numai datorită crizei - este ca până în 2019 şi sectorul de stat - termocentrale, căi ferate - să devină competitive, să-şi acopere cheltuielile, pentru că altfel, cu monedă euro cu toate plăţile, cheltuielile, încasările vor fi pur şi simplu zdrobite pur şi simplu şi vor intra în faliment fără să respire.
Ar trebui să se întâmple (până în 2019 – n.r.), altfel managerii acestor companii, guvernul, trebuie să ştie ceea ce le-am spus guvernelor în timpul în care eram preşedinte: aceste companii necompetitive vor fi falimentate de euro. (...)
Am cerut acelor guverne, indiferent de şeful guvernului, dar am înţeles foarte bine că nu poţi să intri în eurozonă cu o jumătate de economie necompetitivă, cu sectorul de stat, că acel sector va fi zdrobit cu efecte sociale cumplite, prin şomaj, prin tot ce vreţi.
Gândiţi-vă la liberalizarea transportului feroviar. Cu o companie de marfă, falimentară, când ai intrat în zona euro n-o mai ajută nimeni, că ajutorul de stat nu mai poate funcţiona.
Acordul cu FMI
„Am fost întotdeauna un adept al acordurilor cu FMI, iar ultimele două acorduri în care România nu a avut nevoie să ia bani, ci pur şi simplu a avut un acord pe un program economic şi de consolidare fiscală şi macroeconomică ne-au prins foarte bine, iar alăturarea de Fond, cunoscute fiind opţiunile de multe ori fluctuante ale guvernelor României, deci alăturarea de Fondul Monetar Internaţional, de Banca Mondială şi de Comisia Europeană ne-a dat credibilitate să împrumutăm, pentru a ne acoperi deficitul sau a ne plăti datoriile la dobânzi mici.
De asemenea, acordul cu Fondul a mai avut un rol extrem de important, la care am ţinut foarte mult - ne-a redus contribuţia naţională la finanţările europene de la 15 la sută la 5 la sută, deci România în loc să contribuie cu 15-20 la sută la proiectele finanţate din bani europeni nerambursabili a contribuit cu doar 5 la sută, de aceea am ţinut tot timpul să avem astfel de acorduri cu FMI. Au micşorat sarcina pe buget”.
Codul fiscal, riscant. Politica socială a lui Ponta va fi plătită de toți românii
„Este extrem de riscant. Este exact politica pe care a avut-o Tăriceanu, politică ce ne-a dus în pragul colapsului. Creştere economică prin creşterea consumului, adică luaţi bani din economie, transferaţi la populaţie, care să cheltuiască. Din păcate, ce nu înţelege Ponta nu a înţeles nici Tăriceanu: stimularea excesivă a consumului duce la creşterea importurilor, pentru că România nu produce intern atât cât ar consuma românii dacă au bani.
Creşterea importurilor nu face decât să ne dezechilibreze din nou deficitul de cont curent, diferenţa dintre exporturi şi importuri. O creştere economică prin stimularea consumului nu este o creştere economică sănătoasă.
Eu cred foarte mult în creşterea economică gennerată de propria-ţi dezvoltare. Gândiţi-vă că banii cu care s-au făcut pomeni prin noul Cod Fiscal se băgau în investiţii.
Guvernul Ponta a tăiat trei ani la rând din investiţii ca să dea pensii speciale, să mărească alocaţii... Nu spun că nu erau necesare, dar nu erau prioritatea zero. Să mărească sprijinul social. Nu. Prioritatea zero era infrastructura - autostrăzi, căi ferate, realizarea de proiecte de consolidare a malurilor, râurilor care inundă, protecţia mediului, aici erau proiecte uriaşe, ca spre ex. Canalul Siret-Bărăgan, Canalul Bucureşti-Dunăre ar fi fost investiţii care ameliorau mediul, creau infrastructuri noi, variante noi de transport, din păcate guvernul Ponta a tăiat bani de la investiţii şi i-a dus în suport social. Nu zic că e rău, dar în anii următori va fi plătită această politică, va fi plătită tot de români, la fel cum a fost plătită politica lui Tăriceanu din 2007-2008. A luat toţi banii şi a dat cu ei în populaţie şi rezultatul a fost că-n 2009 am intrat într-o mare dificultate şi-n 2010 am ajuns la măsurile la care am ajuns”.
Educație. Curriculă făcută în interesul cadrelor didactie, nu al elevilor
„Educaţie şi sănătate. Am ţinut mult în timpul meu la o nouă lege a educaţiei şi a sănătăţii. Măcar învăţământul profesional a fost reluat, ceea ce este extrem de important, sper an de an să fie cât mai mulţi copii care se îndreaptă spre învăţământul tehnic, astfel încât la sfârşitul liceului să ştie şi o meserie.
Fondul problemei în educaţie nu este neapărat modul de organizare. Fondul problemei este cât de cinstiţi sunt cei care fac curricula.
Dacă te uiţi - ca să dau un exemplu - dacă te uiţi că ai 50 de mii de profesori de biologie şi spui - a, trebuie să le dau ore la toţi, şi-atunci bagi mai multă biologie în curriculă decât trebuie. A, am 80 de mii de profesori de istorie, păi bag atâta istorie în curriculă cât să-i angajez pe toţi cei 80 de mii de profesori. De unde tai? Tai de la sport, de la orele de IT, de la orele de matematică... de ce? Ca să-i mulţumesc pe toţi. Noua lege a educaţiei, cea promovată şi la care profesorul Miclea a muncit enorm şi-a fost promovată de Funeriu, dar meritul fundamental al fost al profesorului Miclea, noua lege a educaţiei a creat toate condiţiile pentru un învăţământ performant, mai rămâne un singur lucru - ca şi cei din Ministerul Educaţiei să se dedice elevilor şi nu lor.
Dacă ai face o curriculă pe nevoile elevilor şi punând în centrul sistemului de educaţie interesul elevului, vă asigur, curricula ar arăta cu totul altfel. Acum, curricula este făcută în interesul cadrelor didactice, pe care le respect, pentru că şi eu sunt rezultatul eforturilor unor dascăli, dar în momentul de faţă curricula mistifică realitatea pieţei forţei de muncă în România”.
Reprofilați 50 de licee pe IT!
„În România nu se învaţă în acord cu nevoile economiei româneşti şi în acord cu nevoile economiei europene.
Avem foarte multe şcoli în care vânturăm, dascălii plimbă pruna-n gură, plimbă limba-n gură degeaba. În condiţiile în care spre exemplu UE are un deficit de 1 milion de lucrători în industria IT. Acest subiect s-a discutat în Consiliul European când încă eram în Consiliul European. Am venit la Ministerul Educaţiei: Măi oameni, reprofilaţi 50 de licee pe IT, cu atât mai mult dacă ai lua din firmele private să vină să-i înveţe pe copii la şcoală, cu siguranţă ai găsi oameni care să vină să-i înveţe.
Ce ne facem când avem dascăli să-i înveţe păpădia, ursul carpatin... Sigur, „ursul carpatin” dau eu pe calculator şi văd tot ce-i cu el. Și despre păpădie”
Ce face premierul e abandon de funcție
„N-am o explicaţie (pentru gestul premierului – n.r.). Aşa ceva nu se poate explica. Din cunoştinţele mele, premierul Ponta nu a fost operat la cap, ci la genunchi, la picior. Dacă el a gândit cu picioarele politica guvernamentală, este îndreptăţit să stea în convalescenţă fiind operat la picior.
Din câte ştiu - un premier, un preşedinte, un ministru conduc cu capul. Este inadmisibil, putea să-şi facă tratamentul la Elias. Eu mi-aduc aminte, am fost într-o situaţie extrem de dificilă, m-am operat la Viena, după 48 de ore eram în avion şi-mi făceam recuperarea la spitalul Elias şi conduceam. La Viena, am semnat decrete, a doua zi după ce m-am operat, deci ce face premierul Victor Ponta este un abandon de funcţie, care este de netolerat în conformitate cu Constituţia. Şi povestea că a trimis certificate medicale din Turcia, conform hotărârilor CSAT, cei care validează starea de sănătate sau de incapacitate, de exerciţiu a funcţiei sunt cei stabiliţi prin hotărâre CSAT - o comisie de la Spitalul Militar.
Nu contest calităţile lui Gabriel Oprea în probleme de apărare, dar în momentul de faţă problemele mari ale României, ca şi ale Europei sunt problemele economice, or aici Ponta este zero cu cinci bare!
Un premier în momentul de faţă trebuie să simtă ce se întâmplă - discută cu colegii, trebuie să-şi dea seama care-s evoluţiile legate de Grecia, care-s evoluţiile viitoare, chiar din ţara lui, cum vor sta investiţiile în anii următori, ca să ştie să-şi ia măsuri.
S-a aprobat noul Cod fiscal, foarte bine, dar aţi analizat care sunt efectele situaţiei din Grecia, eu personal cred că Grecia nu va ieşi din zona euro, va fi primul faliment în interiorul zonei euro, dar efecte vor fi, chiar în credibilitatea eurozonei, ceea ce ar putea justifica orice poziţie a României legată de intru sau nu intru în zona euro, chiar dacă am o obligaţie prin tratat”.
Singurul lucru pe care nu-l înțelege e la Iohannis
„Pe Mihai Răzvan Ungureanu l-am menţinut ca ministru de externe împotriva lui Tăriceanu. L-am propus la SIE împotriva majorităţii, că trecea drept liberal, l-am propus în funcţia de prim-ministru, deci l-am... N-am ce să comentez când are un background atât puternic legat de mine şi cariera lui a depins de multe ori de opţiunile mele.
Singurul lucru pe care nu-l înţeleg este la Iohannis: cum Dumnezeu vine asta cu punct şi de la capăt şi iei un om atât de promovat de mine şi o iei de la capăt?”
(Interviu realizat de Laura Culiță)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
