Inițiativa „Fără penali în funcţii publice”, pe masa CCR
Curtea Constituţională dezbate azi iniţiativa cetăţenească prin care USR propune ca în Constituţie să fie introdusă o prevedere care să nu permită persoanelor condamnate penal să ocupe funcţii publice. Propunerea a fost luată în discuţie şi la finalul lunii martie, dar atunci judecătorii CCR au spus că au nevoie de o analiză suplimentară până să ia o decizie.
Dacă CCR decide că au fost respectate toate regulile, iniţiativa va deveni proiect de lege care urmează să treacă prin dezbaterea parlamentului.
Pe 12 februarie, Uniunea Salvaţi România anunţa că semnăturile iniţiativei civice „Fără penali în funcţii publice” au ajuns la Curtea Constituţională a României, după peste 100 de zile de întârziere, iar, potrivit legii, judecătorii CCR au la dispoziţie 60 de zile calendaristice pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii textului propus.
„După aproape cinci luni de tergiversări, Camera Deputaţilor a predat Curţii Constituţionale listele semnate de cei peste un milion de români care susţin iniţiativa cetăţenească 'Fără penali în funcţii publice'. Nota informativă prin care secretarul general a comunicat Biroului permanent al Camerei Deputaţilor un număr fals al semnăturilor m-a determinat să asist la întocmirea procesului-verbal de predare-primire, pentru a mă asigura că nu lipseşte absolut nicio semnătură. Nu credeam că va fi nevoie, dar în aceste condiţii nu ne-am putut baza pe buna credinţă a persoanelor implicate. Astăzi însă am reuşit să bifăm încă un pas care să ducă iniţiativa mai aproape de declanşarea referendumului”, preciza preşedintele grupului de iniţiativă, avocatul Mihai Badea.
USR susţinea că, „la comanda politică a lui Liviu Dragnea”, angajaţii Secretariatului General au trecut în nota informativă care urma să fie trimisă Curţii Constituţionale un număr de 591.097 de semnături, deşi au fost depuse în Parlament 931.249 de semnături, dintre care 825.624 validate de primării.
Iniţiativa „Fără penali în funcţii publice” propune ca articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conţinut: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
