Grupările politice din Parlament care n-au participat la alegeri, dar influenţează majoritatea
În Camera Deputaţilor, 215 parlamentari susţin coaliţia la guvernare. Alături de social-democraţi, parlamentari UNPR şi PC şi-au făcut loc şi cei 17 liberali ai lui Călin Popescu Tăriceanu, grupaţi în Partidul Liberal Reformator, încă neînregistrat la Tribunal. Susţinerea lor politică a fost recompensată de social-democraţi.
"(...) O formă restructurată a Guvernului, din care să facă parte, alături de PSD, cu câte două portofolii, colegii de la UNPR, PC şi Partidul Liberal Reformator”, a spus premierul Victor Ponta.
În opoziţie de PSD se află foşti lideri ai partidului, excluşi din formaţiune. "România Noastră" este platforma creată de către fostul preşedinte PSD Mircea Geoană şi primarul Marian Vanghelie. Ei susţin că au adunat deja 20 de parlamentari, care vor face opoziţie actualei majorităţi.
"Vom avea în următoarele săptămâni, cu grupul iniţial de parlamentari, o nouă majoritate, vom avea un nou guvern”, spunea Mircea Geoană.
Tot din sfera Opoziţiei se revendică şi cei opt parlamentari ai Partidul Mişcarea Populară, format la începutul anului trecut de către nemulţumiţii plecaţi din PDL.
"Am avut ideea creării unei fundaţii care, pe urmă, să genereze un partid, încercând altfel de politică. Fundaţia a născut un copil prematur, e adevărat , PMP-ul, dar prematurii, ştiţi foarte bine, că sunt extrem de inteligenţi”, declara şi Traian Băsescu.
La alegerile din 2012, PP-DD a căştigat 68 de locuri. Au mai rămas 10 aleşi, care s-au delimitat de formaţiunea care i-a adus în Legislativ. Nu şi de ideea de grup parlamentar.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
"Noi suntem membri fondatori ai Partidului Naţional Democrat. Deja actul constitutiv a fost semnat de către cei zece deputaţi. Noi suntem frecventabili, nu suntem exotici”, a spus deputatul PP-DD Liliana Mincă.
"Aceste partide trădează pentru a se duce la următoarea putere. Faţă de alegător este clar imoral”, consideră Andrei Ţăranu, analist politic.
Partidele politice care se formează după scrutin nu au dreptul să creeze grupuri. Ele îşi negociază voturile în funcţie de oportunitatea politică.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
