Doi jurnaliști, patru contabili, un patinator, un exportator de vinuri, un șef de fermă, câțiva ingineri sau profesori universitari și un absolvent de Harvard. Cam așa arată baza de date cu CV-uri ale membrilor Guvernului condus de un fost comandant de pluton. Digi24.ro vă prezintă meseriile de bază ale miniștrilor din guvernul actual.
Cu o încredere de numai 13% în preferințele românilor, Guvernul a ajuns în coada tuturor clasamentelor din sondajele de opinie care au măsurat recent încrederea în instituțiile publice din România. Explicațiile sunt multiple. Iar una dintre ele, după părerea politologului Cristian Preda, ține de proasta educație a decidentului politic. Digi24.ro s-a uitat cu atenție peste CV-urile membrilor Guvernului. Un singur ministru are o pregătire de specialitate în administrația publică centrală. Este vorba despre Sebastian-Ioan Burduja, ministru al cercetării, inovării și digitalizării. El are o licență în științe politice, un doctorat în economie și un master în administrarea afacerilor la Harvard.
Aproape toți ceilalți membri ai Cabinetului par să fi venit doar cu o foarte bună recomandare pe linie de partid. În Cabinetul Ciucă sunt, spre exemplu, doi foști jurnaliști: Gabriela Firea și Kelemen Hunor. Firea a început cu presa în 1990, la un săptămânal din Bacău, apoi a trecut pe la Azi, Radio Contact, TVR, Antena 1 și Antena 3. 22 de ani mai târziu, Gabriela Firea intra pe listele PSD pentru Senat, apoi ajungea primar al Capitalei, deși pregătirea sa universitară este pe zona de filologie, specializarea Bibliologie și Știința Informării.
Kelemen Hunor, actualmente vice prim-ministru, vine tot din presă, începutul vieții sale profesionale găsindu-l în poziția de redactor la Radio Cluj, emisiunea în limba maghiară, în perioada 1990-1997. Kelemen are două specializări universitare: medicina veterinară și filosofia, dar nici una dintre acestea nu-l recomanda să ajungă în 2019 ministru al Culturii și apoi vicepremier.
De la casier la ministru
Cel mai straniu CV pare să fie cel al ministrului Muncii, Marius-Constantin Budăi. Timp de 18 ani, la pregătirea sa educațională era trecută doar diploma de bacalaureat. Cine l-a ajutat pe Budăi să-și scrie CV-ul a lăsat în document, în dreptul liceului din Botoșani absolvit în 1990, următoarea mențiune: “Scrieţi lista principalelor materii studiate şi abilităţile acumulate”. Budăi n-a mai apucat să scrie nimic, dar nu a uitat să menționeze că în 2008 a devenit licențiat în finanțe și bănci la o universitate privată. Budăi a fost timp de mai mulți ani, între 1995 și 2008, referent la Direcția de Asistență Socială din Botoșani, responsabil cu gestiunea, aprovizionarea și casieria. Budăi se laudă și cu o diplomă de “Public speaking și prezentări moderne”, obținută la Agenția națională a funcționarilor publici în anul 2016. În același an, el ajunge parlamentar de Botoșani și, doi ani mai târziu, ministru al Muncii. Poziție pe care o ocupă și astăzi.
De la can-can la Cultură
Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a plecat în viața profesională din poziția de exportator de vinuri românești pe piețele din Israel, Canada, și Olanda. Apoi el a fost reprezentantul în România al celui mai mare producător de dopuri de plută pentru vinuri. Începând cu 1997, Romașcanu intră în presă ca director de vânzări (MediaPro, Ringier) și devine în 2009 directorul general al Cancan Media SRL, iar din 2012, directorul executiv al Kanal D România. Mai trece puțin pe la TVR în calitate de “consilier management”, pentru ca în final să ajungă pe lista de senatori ai PSD, din 2016, respectiv ministru începând din 2021.
De la service la Antreprenoriat
Cele mai comune meserii de bază ale miniștrilor actuali sunt cele de jurist sau de contabil. Florin Spătaru, actualul ministrul Economiei, spre exemplu, are o licență în contabilitate și managementul stocurilor la Universitatea din Galați, pe baza căreia a ocupat diverse posturi de conducere la Șantierele Navale Galați și Mangalia, între 2005 și 2021. Tot din poziția de contabil ajunge în Guvern și Constantin-Daniel Cadariu. Actualul ministru al Antreprenoriatului și Turismului a fost timp de 13 ani contabil la firma Danadi Prodcom SRL, firmă de service și vânzări auto.
Virgil Popescu, ministrul energiei, a început facultatea în regimul Ceaușescu și a terminat-o în vremea lui Iliescu. În primii ani după revoluție a fost asistent programator la o firmă din Drobeta Turnu Severin, astăzi radiată, iar în CV-ul său scrie că s-a ocupat de “proiectare și realizare softaware” (sic!).
Un traseu cumva firesc l-au avut ministrul Agriculturii, Petre Daea și cel al Sportului, Carol-Eduard Novak. Primul a venit din poziția de șef de CAP la Sisești, județul Mehedinți (1973-1980), iar celălalt din calitatea de patinator viteză. Novak a câștigat 11 titluri naționale la patinaj și, după accidentul de mașină din 1996, când își pierdea un picior, el devine un obișnuit al multor campionate, cu foarte multe medalii la Mondialele de Paraciclism și la Jocurile Paralimpice.
Doar 13% dintre români au încredere în Guvern
Potrivit unei cercetări sociologice recente a Institutului de Științe Politice al Academiei Române, doar partidele politice înregistrează o încredere mai mică decât guvernul. Clasamentul încrederii în studiul sociologic realizat sub umbrela Academiei este următorul: Armată - 67,23%, Academia Română - 64,7%, Biserica - 62,4%, Primăria - 45,1%, Poliţia - 44%, Presa - 20,4%, Preşedinţia - 14,6%, Parlamentul - 14% şi Guvernul - 13,4%, partidele politice - 8,8%.
Cristian Preda: “Politicienii sunt sub nivelul mediu al educației”
Cristian Preda, decan al Facultății de Științe Politice a Universității din București, crede că explicația principală a neîncrederii în guvern și partide ține de educație. “Politicienii sunt, în România, sub nivelul mediu al educației. De pildă, foarte mulți plagiază. În țări precum Marea Britanie, Franța sau Germania politicienii au un nivel peste mediu al educației”, a declarat Cristian Preda pentru Digi24.ro. “E vorba de felul în care se înfățișează ei înșiși. Atunci când ai miniștri care se exprimă cu dificultate și atunci când promit lucruri pe care le uită mai repede decât electoratul, atunci apare neîncrederea”, mai spune Preda. El susține că vorba și despre o tradiție a neîncrederii în ceea ce privește partidele sau instituțiile politice. Mai mult, Cristian Preda crede că o mare vină pentru neîncrederea românilor în guvern, parlament sau partide o are și presa prin “felul în care este construit discursul jurnalistic, mai partizan”.
Primele meserii ale membrilor Guvernului
Nicolae Ciucă - comandant de pluton lansare la Regimentul 26 Mecanizat "Rovine", Craiova
Sorin Grindeanu - preparator universitar
Kelemen Hunor - jurnalist de radio, medic veterinar, profesor de filosofie
Adrian Câciu - economist
Lucian Bode - șef serviciu vânzări
Bogdan Aurescu - jurist și istoric
Cătălin Predoiu - jurist
Vasile Dîncu - profesor universitar
Sebastian-Ioan Burduja - licență în științe politice, doctorat în economie, master în administrarea afacerilor la Harvard
Ioan Marcel Boloș - economist, doctor în contabilitate
Florin Spătaru - contabilitate, construcții de nave
Virgil Popescu - programator
Barna Tanczos - economist
Cseke Attila - jurist
Marius Constantin Budăi - asistent de gestiune
Alexandru Rafila -medic
Sorin Câmpeanu - inginer proiectant
Constantin Daniel Cadariu - contabil
Gabriela Firea - jurnalist
Lucian Romașcanu - exportator vinuri, director vânzări
Eduard Novak - patinator viteză, ciclist
Petre Daea - inginer agricol, șef de CAP
