EXCLUSIV. Anders Fogh Rasmussen: Există riscul unor conflicte în Marea Neagră pe exploatarea resurselor
Poziția Rusiei față de NATO a fost clară cel puțin din 2008 de la summitul NATO din București, unde președintele Putin a spus că dacă NATO se va apropia de Rusia, va lua măsurile necesare. A subestimat NATO avertismentele Rusiei?
În ultimii 20 de ani ne-am bazat planurile militare pe presupunerea că Rusia nu prezintă o amenințare pentru NATO. Cu toate acestea am văzut declarații recente din partea Rusiei că ei consideră NATO ca adversar. Și bineînțeles trebuie să ne adaptăm la asta și să ne revizuim planurile de apărare.
A fost NATO luat prin surprindere de evenimentele din Ucraina?
Da, trebuie să spun că a fost surprinzător să vedem Rusia încălcând atât de flagrant legile și angajamentele internaționale. Am văzut acțiuni militare ilegale în Crimeea, am văzut o anexare ilegală a Crimeei la Federația Rusă și pe deasupra am văzut concentrări masive de forțe de-a lungul graniței cu Ucraina. Și este pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial când o națiune europeană acaparează un teritoriu cu forța. Bineînțeles, toate acestea sunt surprinzătoare.
Ei spun că nu au acaparat niciun teritoriu, în niciun caz prin forță. Că poporul Crimeei a decis că vrea să adere la Rusia și Rusia doar a acceptat acest lucru.
Potrivit dreptului internațional Crimeea a fost și este încă parte a Ucrainei. Așa numitul referendum organizat în Crimeea este ilegal, a fost în contradicție cu constituția ucraineană, a fost o farsă. Deci anexarea Crimeei la Federația Rusă este ilegală, este ilegitimă și nu o vom recunoaște.
Ați spus că Rusia nu respectă tratatele militare și cele internaționale. Dar în aceste condiții cum se poate avansa cu negocierile cu Rusia, din moment ce, așa cum ați spus, nu este de încredere?
Bineînțeles este dificil. În 1994 a fost printre țările care garantau suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei când Ucraina și-a predat arsenalul nuclear. Lumea întreagă a lăudat Ucraina pentru acest lucru. În schimb, Ucraina a primit garanții privind granițele sale, suveranitatea și integritatea teritorială printre altele și din partea Rusiei.
Acesta a fost așa-numitul acord de la Budapesta iar acum vedem că nu putem avea încredere în Rusia când vine vorba despre respectarea garanțiilor. Cu toate acestea cred că singurul mod de a debloca situația din Ucraina este o soluție politică si diplomatică. Pentru aceasta avem nevoie de un angajament constructiv din partea Rusiei. În acest sens continuăm să cerem Rusiei să își retragă trupele de la granițele Ucrainei, să își respecte angajamentele internaționale și să înceapă un dialog constructiv cu guvernul de la Kiev.
Ucraina nu este stat membru NATO dar este un stat partener. Ce înseamnă acest lucru, cum ar reacționa NATO în cazul în care Ucraina i-ar cere sprijinul dacă Rusia ar începe un atac militar deschis împotriva ei?
Evident există o diferență clară între a fi și a nu fi membru NATO. Membrii Alianței noastre beneficiază de protecția articolului 5, care stipulează că, considerăm atacul împotriva unui membru ca un atac împotriva tuturor membrilor, ca o apărare colectivă. Acesta este principiul solidarității. Statele ne-membre NATO nu sunt protejate de această apărare colectivă. Având în vedere toate acestea, noi am decis să întărim cooperarea cu Ucraina, inclusiv cooperarea militară. Deci vom ajuta ucrainienii să își modernizeze sectorul apărării, capacitățile și să le oferim acces la exercițiile militare NATO. Deci în totalitate vrem să întărim parteneriatul cu Ucraina, inclusiv cooperarea în domeniul militar.
Ministrul de externe rus, Lavrov, a spus că dacă Ucraina va fi târâtă în NATO, așa a formulat, acest lucru va pune în pericol securitatea Europei. Va lua NATO în considerare acest aspect dacă Ucraina va cere vreodată aderarea la NATO?
Ucraina trebuie să decidă viitorul Ucrainei. Nu este treaba Rusiei, nu este treaba noastră. Noi respectăm în totalitate alegerea Ucrainei oricare ar fi ea. În 2008, la summitul NATO de la București, noi am decis că Ucraina va deveni membru NATO dacă va dori acest lucru și dacă va îndeplini criteriile necesare. Între timp, Ucraina a decis să urmeze o politică în afara Alianței. Noi am respectat întru totul acest lucru și am continuat să cooperăm cu Ucraina în cadrul Comisiei NATO-Ucraina. Noi insistăm asupra principiului fundamental că fiecare stat are dreptul să decidă asupra politicii sale de securitate, inclusiv aderarea la diferite alianțe. Deci este la latitudinea Ucrainei să decidă relația sa viitoare cu NATO și nu a Rusiei.
Dar ați declarat că NATO este gata să sprijine Moldova în modernizarea tehnicii sale militare, ceea ce poate fi privit ca o provocare față de Rusia. Poate fi interpretată declarația dvs. în acest fel?
Aș dori să subliniez că, cooperarea noastră cu partenerii noștri nu este o amenințare față de Rusia, nu este îndreptată împotriva Rusiei. Dar partenerii noștri au dreptul să decidă ei înșisi cum doresc să coopereze cu NATO. În ceea ce privește Moldova avem relații excelente de parteneriat. Moldova este obligată prin Costituția sa să urmeze o politică de neutralitate. Dar NATO cooperează cu multe alte țări neutre sau neafiliate la o alianță. Deci noi suntem pregătiți să sprijinim Moldova, dacă Moldova va cere acest lucru. Dați-mi voie să menționez ca un exemplu că Moldova a decis de curând să contribuie la operațiuni NATO în Kosovo, ceea ce bineînțeles contribuie la modernizarea forțelor armate ale Moldovei și la îmbunătățirea capacității sale de cooperare cu forțele NATO.
Ați recomanda Moldovei să își mențină statutul de țară neutră?
Ei nu au nevoie de recomandarea mea. Respectăm în totalitate alegerea Moldovei și au decis să urmeze o politică de neutralitate și noi respectăm în totalitate acest lucru.
Întrebam pentru că acest lucru ar contribui la menținerea stabilității, așa fragilă cum este, a regiunii în relațiile cu Rusia.
Cert este că toate statele membre OSCE au aderat la principiul că fiecare națiune are dreptul să decidă asupra politicii sale de securitate și asupra afilierii la oricare alianță. Și Rusia a aderat la acest principiu în 1999, în Charta Securității Europene. Deci putem trage concluzia că este decizia Moldovei să hotărască cum dorește să își formeze relațiile cu NATO și Rusia.
Ați vizitat de curând România. A fost o vizită de reafirmare a sprijinului NATO pentru România sau ați discutat chestiuni concrete cu liderii români?
Bineînțeles că am discutat în detaliu actuala situație de securitate în Ucraina pentru că a schimbat fundamental conjunctura securității în Europa dar și în zona Mării Negre. Deci acesta a fost unul din punctele principale ale discuțiilor noastre. Dar am discutat și apropiatul summit NATO ce va avea loc în Țara Galilor în septembrie și în sfârșit am folosit această ocazie pentru a mulțumi României pentru angajamentul său față de NATO și contribuția ei la operațiuni NATO, mai ales în Afghanistan. Am apreciat totodată angajamentul României de a-și crește treptat bugetul apărării, ceea ce este un bun exemplu care ar trebui urmat și de alte țări aliate.
În legătură cu Marea Neagră, sunt în derulare exerciții militare în această zonă. De ce este Marea Neagră atât de importantă pentru Rusia, România și alte țări?
De secole Marea Neagră a fost o zonă de mare importanță strategică și după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia există riscul ca echilibrul de stabilitate din zona Mării Negre să se schimbe și acesta este motivul pentru care trebuie să ne focusăm mai mult pe Marea Neagră.
Nu este aceasta și o chestiune a resurselor de petrol și gaz din Marea Neagră?
Da, evident. Securitatea energetică joacă un rol important când vine vorba despre securitate în general. Personal sunt îngrijorat că anexarea ilegală a Crimeei va mări riscul unor potențiale conflicte în zona Mării Negre când se pune problema exploatării de resurse energetice.
Dacă ne întoarcem la România, se spune că este loc pentru îmbunătățirea tehnici militare. Credeți că în cazul unei acțiuni militare deschise, România va fi capabilă să se apere?
România are o capacitate de apărare foarte puternică, dar cred că adevărata forță a statutului de membru NATO este că România știe în cazul unui atac împotriva ei, toată Alianța ar sări în ajutor pe baza principiului solidarității și de fapt acesta este cel mai puternic element de intimidare. Orice potențial agresor știe acest lucru, că atacul împotriva unui membru va fi considerat atac împotriva tuturor, acest lucru are un puternic efect de intimidare, care ar face orice potențial agresor să se gândească cel puțin de două ori înainte de a lua în considerare posibilitatea unui atac împotriva oricărui aliat NATO, inclusiv România.
Ați lăudat România pentru mărirea cheltuielior pentru apărare și ați îndemnat alte state membre să facă la fel. Dar cel puțin țările europene trec printr-o gravă perioadă de criză. Unde credeți că vor găsi resursele pentru a-și crește cheltuielile militare?
Înțeleg pe deplin că nu este ușor. Multe guverne încă depun mari eforturi, pentru a-și echilibra bugetul, pentru a reduce deficitul și este important și acest lucru. Pentru că țările cu o economie slabă sunt vulnerabile. Deci este important să ne punem în ordine sectorul fiscal. Politicile fiscale sănătoase înseamnă și politici militare sănătoase. Deci îmi dau seama că este dificil. Dar, ceea ce am văzut în Ucraina trebuie să fie un semnal de alarmă. Arată că nu trebuie să luăm securitatea ca ceva dat. Deci trendul actual trebuie întors. În ultimii 5 ani Rusia și-a crescut cheltuielile militare cu 10% anual în timp ce noi am redus substanțial, mai ales în Europa. De aceea îndemn cu hotărâre guvernele să oprească imediat reducerea cheltuielilor și să înceapă investițiile militare.
Ungaria și-a întărit legăturile economice cu Rusia. Vedem și în Bulgaria semne ale strângerii legăturilor cu Rusia. Putem să le privim sau există temeri în interiorul NATO că aceste țări pot fi „cai troieni” în interiorul Alianței?
Daţi-mi voie să subliniez că aceste ţări, Ungaria şi Bulgaria, sunt aliaţi puternici, cu angajamente puternice către Alianţa noastră, dar în general vorbind există problema că multe ţări europene sunt prea dependente de energia importată din Rusia. Deci vorbind într-un context mai larg despre securitatea din această zonă a lumii, cred că este crucial să reducem dependenţa de petrolul şi gazul importat din Rusia. Acest lucru nu este în primul rând sarcina NATO, dar sper că UE va lua măsuri clare pentru a creşte securitatea energetică a Europei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
