Recordul de proiecte de lege aflate în mapă și, implicit, de întârziere aparține Comisiei juridice: 226 de inițiative, din care 208 au termenele de dezbatere depășite. Urmează Comisia pentru muncă (80 de proiecte, 74 cu termene depășite), Comisia pentru industrii (71 de proiecte, 65 cu termene depășite) și Comisia pentru buget (66 proiecte, 59 cu termene întârziate).
Pentru a contrazice ideea că numărul mare de proiecte primite spre examinare ar atrage după sine și un număr mare de întârzieri, Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor are un singur proiect pe agendă și acela întârziat (este vorba de o propunere de instituire a Centrelor Comunitare Românești în străinătate, pentru care trebuia redactat raportul până pe 9 aprilie 2015).
Faptul că situația nu este deloc întâmplătoare rezultă din vechimea unora dintre proiecte: cinci-șase ani, ba chiar și peste opt ani. Recordul de vechime aparține unei propuneri legislative aflate la Comisia pentru industrii: proiectul Legii meșteșugurilor, cu dată de depunere a raportului 10 iunie 2007.
De menționat că toate aceste proiecte întârziate se află la Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională. Altfel, în calitate de primă Cameră sesizată, Camera Deputaților a avut 32 de legi adoptate tacit (adică, fără nici o dezbatere, prin îndeplinirea termenului prevăzut de Constituție).
Iar situația are toate șansele să se înrăutățească în 2016 în condițiile în care avem două rânduri de alegeri, iar aleșii au deprins obiceiul să-și ia săptămâni bune de vacanță botezată „lucru în teritoriu” pentru campania electorală.