Potrivit proiectului, persoanele care s-au aflat în stare de incompatibilitate ori conflict de interese sau cu averi nejustificate vor putea ocupa orice altă funcție, cu excepția celei care a generat incidentul de integritate. "Modificările la Legea nr. 176/2010 vor institui posibilitatea rotirii în funcțiile publice a sute de persoane care intră sub incidența interdicției de a ocupa o funcție eligibilă pe o perioadă de trei ani, ca urmare a stării de incompatibilitate sau de conflict de interese. Spre exemplu, o persoană care a încălcat regimul incompatibilităților în exercitarea calității de ales local (e.g. un primar, un consilier local, etc.) ar putea candida pentru un mandat de membru al Parlamentului (e.g. senator)", explică reprezentanţii ANI printr-un comunicat de presă.
De asemenea, aceştia arată că "propunerea legislativă afectează grav capabilitatea Agenției Naționale de Integritate de a duce la îndeplinire angajamentele asumate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, angajamente care privesc lupta împotriva corupției instituționale și asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor publice".
De menţionat că o propunere legislativă cu prevederi asemănătoare celei depuse de Ciprian Nica a mai fost iniţiată de senatorul PC Cristiana Anghel. Proiectul de lege depus de Anghel (PC, actualmente ALDE) prevede tot ca interdicţia de trei ani să se aplice exclusiv funcţiei care a generat incompatibilitatea.
Cele două proiecte de lege vin însă în contradicţie flagrantă cu o decizie a Curţii Constituţionale din 2014 (nr. 418), prin care CCR a stabilit că "a accepta interpretarea conform căreia unei persoane constatate a fi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese îi este interzis să mai ocupe doar funcția care a generat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, putând, în schimb ocupa orice altă funcție eligibilă, ar pune, practic, la îndemâna categoriilor de persoane vizate de Legea 176/2010 un procedeu extrem de simplu de eludare a legii și aplicabilității sancțiunilor instituite de aceasta, aspect de neconceput într-un stat de drept".
Atunci, în 2014, judecătorii CCR au fost sesizați să se pronunțe asupra constituționalității art. 25, alin. 2 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Este vorba tocmai de articolul care spune că persoanele față de care s-a constatat existența unui conflict de interese ori starea de incompatibilitate, dacă ocupă funcții eligibile, nu mai pot ocupa „aceeași funcție“ pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului. Adică, exact articolul pe care aleşii PSD şi ALDE vor acum să-l modifice şi pe care, în trecut, parlamentarii şi aleşii locali incompatibili s-au grăbit să-l interpreteze în beneficiul propriu. Reamintim doar cazurile senatorilor PNL Akos-Daniel Mora şi Mircea Diaconu.
Luând în considerare decizia CCR din 2014, Consiliul Legislativ a precizat, de altfel, în punctul de vedere emis la proiectul lui Ciprian Nica că este o propunere legislativă neconstituţională. "Având în vedere considerentele Curţii Constituţionale din Decizia nr. 418/2014, rezultă că propunerea legislativă este neconstituţională în condiţiile în care se referă expres numai la anumite funcţii eligibile, motiv pentru care aceasta nu poate fi promovată", se arată în avizul din decembrie 2014 al Consiliului Legislativ.
În cazul proiectelor de modificare a legii de funcţionare a ANI, Senatul este Cameră decizională. Atât proiectul PSD, cât şi cel al ALDE au fost adoptate de Camera Deputaţilor tacit (fără vreo dezbatere sau vot în plen). Proiectul Cristianei Anghel a fost depus în Parlament în iunie 2014, cel al lui Ciprian Nica (semnat ulterior şi de alţi parlamentarin PSD, UNPR şi ai minorităţilor naţionale), în octombrie 2014.
Guvernul Cioloş a formulat puncte de vedere negative la ambele propuneri.