Efectul noilor legi electorale. Parlamentul devine o ispită pentru şefii de consilii județene

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Noua lege electorală care ar urma să se aplice la alegerile locale din vara anului viitor lasă alegerea preşedinţilor de consilii în sarcina consilierilor judeţeni. Aceiaşi consilieri îşi pot revoca şefii, teoretic, prin votul unei majorităţi de două treimi. Cu patalamaua de baroni locali lipită de demnitatea pe care o deţin, actualii şefi de consilii judeţene ar vrea să fie aleşi în continuare direct de cetăţeni

„Un mare dezavantaj este faptul că preşedintele, în loc să fie direct răspunzător în faţa cetăţenilor, va fi răspunzător în faţa consilierilor judeţeni. Trebuie să aibă o anumită stabilitate. Nu poţi să schimbi politica de dezvoltare a unui judeţ din două în două luni”, spune Marian Petrache preşedintele CJ Ilfov.

Alții își fac planuri de schimbare a carierei politice.

„Sunt președinți de consilii judeţene care au avut, unii, două, trei, patru mandate. În noile condiţii când personalitatea lor nu mai are niciun fel de importanţă este foarte posibil ca o parte din ei să nu mai candideze. Este bine să te reorientezi spre altceva. Este posibil să discut la un moment dat cu colegii mei şi despre Parlament”, a spus Răducu Filipescu, preşedintele CJ Calaraşi.

„Eu dacă nu mă mai duc la votul cetăţenilor din judeţul meu, nu am cum să mai vin la votul consilierilor”, spune Ciprian Dobre, preşedintele CJ Mureş.

Social-democraţii jubilează în faţa frământărilor omologilor din opoziţie.

„Am fost ales și indirect și direct ca președinte al Consiliului Județean și nu am simţit nicio diferenţă în desfăşurarea mandatului. Nu m-am decis în ceea ce priveşte candidatura viitoare”, spune Ion Călinoiu, președintele CJ Gorj.

Social-democraţii deţin în prezent mai mult de jumătate - 23 - din cele 41 de posturi de preşedinţi de consilii judeţene. Liberalii au 14 posturi, UDMR - două, iar UNPR şi PC câte unul. 21 dintre şefii de consilii judeţene au intrat în atenţia DNA. Șase dintre ei sunt în arest preventiv sau la domiciliu pentru corupţie.