Analiză Doi ani cu AUR în Parlament. Ce au muncit parlamentarii lui George Simion pentru popor

Se fac doi ani de când partidul AUR a intrat în Parlamentul României, obținând 9,3% din numărul total al mandatelor de parlamentar. În cele mai recente sondaje de opinie, partidul AUR este cotat cu procente între 11 și 15% dintre intențiile de vot ale românilor, ceea ce sugerează că formațiunea condusă de George Simion ar crește în simpatiile electoratului. Digi24.ro a studiat inițiativele legislative depuse în ultimii doi ani de partidul AUR în încercarea de a afla dacă este sau nu acest partid unul de dreapta sau de extremă dreapta, care promovează o retorică antioccidentală, antiglobalistă sau eurosceptică. 

George Simion este președintele AUR și vicelider al grupului parlamentar AUR, iar din aceste calități și-a pus semnătura pe majoritatea inițiativelor legislative ale partidului său. Până astăzi, Simion a semnat alături de colegii săi, 101 inițiative legislative. Dintre acestea, doar 3 au devenit legi. Una este o lege de modificare a Codului Fiscal, proiect inițiat de un deputat de la USR. Alta e legea debirocratizării, inițiată de un deputat PNL. Și a treia, o lege privind actualizarea burselor pentru românii de pretutindeni, un proiect inițiat de un deputat PSD. E adevărat că în calitatea sa de parlamentar de opoziție, sunt slabe șanse ca George Simion sau colegii săi de la AUR să poată impune vreun proiect de lege propriu astăzi în România. Totuși, o analiză atentă a proiectelor depuse de parlamentarii AUR ne poate spune ceva despre retorica acestui partid. 

Definiția partidului extremist

Înainte de vedea care sunt inițiativele legislative depuse de parlamentarii AUR, ar fi bine să vedem ce definiții dau specialiștii în istorie noțiunii de partid extremist. Profesorul universitar Florin Muller de la Facultatea de Istorie, specializat în ideologia regimurilor și mișcărilor de natură dictatorial-totalitară, consideră că “un partid extremist este un partid care construiește ideologic o imagine radical negativă asupra sistemului politic de tip democratic, exagerând orice disfuncționalitate reală, dar mai ales imaginară, a acestuia”. Mai mult, spune istoricul Muller, un partid extremist este, de regulă, împotriva organismelor transnaționale, cum ar fi Uniunea Europană, pe care le consideră că falsifică ”spiritul național” și ”tradiția”. ”Partidul extremist nu propune o soluție reală, validă a unor probleme existente, cât se erijează în postura unui justițiar voluntarist, expeditiv și radical, pe gustul multor segmente sociale. Partidul extremist asimilează rapid probleme stringente ale societății, propunând și promovând soluții în cheie conservatoare, ostile societății deschise. Autohtonismul, antioccidentalismul, antisemitismul (uneori mascat din considerente de strategie politică), lipsa programelor economice sustenabile, mizele culturaliste ale luptei politice ar fi alte caracteristici ale partidului extremist”, mai spune Florin Muller, într-un interviu pentru edupedu.ro.

Cele mai stranii inițiative legislative ale AUR

Multe dintre proiectele legislative înregistrate de parlamentarii AUR în ultimii doi ani se încadrează în categoria demersurilor autohtoniste și antioccidentaliste de care vorbea istoricul Florin Muller. Am făcut o selecție a acestor proiecte de lege pentru a înțelege mai bine care este natura politică a partidului AUR. 

• Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

Potrivit acestui proiect de lege, comercianții cu o cifră de afaceri mai mare de 2 milioane de euro ar trebui să expună la raft cel puțin 50% dintre produse de origine românească. Mai exact, din lanțul scurt de aprovizionare, care presupune achiziția produselor de pe o rază maximă de 400km. De asemenea, comerciantul ar fi obligat să eticheteze produsele din carne cu următoarele note: țara de origine a animalului, animal născut în țara, animal crescut în țara, animal sacrificat în țara, animal tranșat în țara. Potrivit avizului oferit de Consiliul Legislativ, ințiativa AUR ar determina, dacă ar fi votată, o încălcare a Tratatului de funcționare a Uniunii Europene, care la articolul 34 stabilește că “între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import”. Legea a fost inițiată de deputații AUR Gabriel Simion, Dorel Acatrinei și Lucian Pușcașu și a fost semnată în total de 23 de parlamentari AUR. Inițiativa a primit aviz nefavorabil de la CES, a fost respinsă de Senat, iar acum este în dezbatere la Camera Deputaților. 

• Propunere legislativă privind interzicerea utilizării insectelor şi viermilor în alimentaţia umană.

“De mai bine de un deceniu încoace, organizații globaliste precum Forumul Economic Mondial promovează, prin intermediul unor anumiți factori de opinie, înlocuirea alimentației tradiționale cu o dietă care să conțină insecte și viermi. Ceea ce, pentru orice om rațional și cu mintea nezdruncinată, ar stârni o aversiune instinctivă, iată că pentru elita de la Davos și progresiști, o asemenea idee e dezirabilă și chiar obligatorie” - se spune în expunerea de motive a inițiativei AUR. Din text, nu rezultă care sunt instituțiile internaționale care ne-ar obliga să mâncăm insecte și viermi. Se vorbește despre “organizații globaliste” și despre “anumiți factori de opinie”. Și, în ciuda faptului că oficialii Comisiei Europene au anunțat că nimeni nu îi va forța pe cetățeni să mănânce insecte (sau orice altceva), parlamentarii AUR anunță că vor să interzică introducerea insectelor în alimentație. Textul propunerii legislative e foarte scurt și are doar 3 articole. “Pe teritoriul României este interzisă utilizarea insectelor şi viermilor ca alimente de sine stătătoare sau ca ingrediente în alimente sau băuturi destinate consumului uman”, se spune la primul articol. Celelalte două articole interzic, producția, importul și cercetarea insectelor și viermilor în vederea introducerii în alimentație. Legea a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere. 

• Propunere legislativă privind înfiinţarea Muzeului Regional "Memorialul Golgota Bucovinei"

“Muzeul are ca obiectiv prezentarea istoriei acestei părți a României, în perspectiva aniversării Centenarului Patriarhiei Române și a 250 de ani de la ocupația austriacă a Bucovinei și ruperea ei de Moldova” - se spune în textul inițiativei legislative depuse de AUR. Documentul este semnat de deputații AUR Pușcașu și Acatrinei și a fost depus sub semnătura a 23 de parlamentari AUR. Legea a fost respinsă de Senat, iar acum este în dezbatere la Camera Deputaților. Într-un document trimis de Guvern ca punct de vedere pentru neaprobarea acestui proiect de lege se afirmă că “pe arealul geografic al Bucovinei este organizat și funcționează Muzeul Național al Bucovinei, aflat în subordinea Consiliului Județean Suceava”. 

• Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2016 privind ceremoniile oficiale

Inițiativa legislativă depusă de deputatul AUR Ringo Dămureanu are ca obiect refacerea ordinii în care demnitarii statului pot depune coroane de flori în cadrul ceremoniilor oficiale. Concret, Dămureanu se plânge de faptul că parlamentarii, spre deosebire de miniștri, lipsesc din ordinea de precădere a ceremoniilor oficiale la nivel local. “Din ordinea de precădere în cadrul ceremoniilor oficiale a depunerii coroanelor de flori prevăzută în legea în vigoare lipsesc însă partidele politice parlamentare, deputații și senatorii fiind reprezentanți aleși ai poporului, prin care aceștia își exercită suveranitatea”, afirmă Dămureanu în expunerea sa de motive. Proiectul de lege a fost respins de Senat, iar acum se află în dezbaterea Camerei Deputaților. Într-un document trimis de Guvern ca punct de vedere pentru neaprobarea acestui proiect de lege se afirmă că în legislația actuală pot depune coroane și alți reprezentanți oficiali ai statului, nu doar cei specificați în lege. Cu puțină ironie, în documentul Guvernului se spune: “Remarcăm faptul că, în forma actuală, legislația nu împiedică depunerea de coroane de flori și de către alte persoane după încheierea ceremoniei oficiale”. 

• Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului

Prin acest proiect de lege, deputații AUR George Simion, Claudiu Târziu și Volosatîi Boris încearcă să modifice stema și sigiliul României. Concret, este vorba despre “timbrarea scutului mare al Stemei țării cu Coroana de oțel a României”. Trebuie precizat că în actuala stemă a țării există această Coroană de oțel, desenată pe capul acvilei, dar inițiatorii legii ar dori redesenarea stemei cu încă o Coroană, mai mare, deasupra actualei steme. Proiectul a fost semnat de 34 de parlamentari AUR și e a fost respins la dezbateri în Senat, iar acum urmează procedura parlamentară în Camera Deputaților. Într-un aviz consultativ pentru acestă inițiativă legislativă, Consiliul Economic și Social atrage atenția că pe stema actuală există prevăzută și o Coroana de oțel, “iar dublarea sa ar duce la o cacofonie heraldică”. 

• Propunere legislativă pentru schimbarea regimului juridic al unor morminte de război

“De-a lungul timpul s-a conturat o tendință constantă de distrugere și de proastă administrare a mormintelor de război”, se afirmă în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege depus de mai mulți parlamentari AUR.  Inițiativa are doar 3 articole, în primul dintre acestea stabilindu-se că mormintele de război grupate în cimitire de onoare, se declară bunuri de interes naţional. La articolul doi se stabilește că mormintele aflate în domeniul privat al statutului, precum şi cele aflate în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, trec în domeniul public al statului şi se dau în administrare Ministerului Apărării Naţionale. Nicăieri în textul sau motivarea inițiativei legislative nu se spune de ce MApN, care este tot o instituție a statului, ar îngriji mai bine aceste morminte aflate în administrarea statului. Proiectul de lege abia a intrat în dezbaterea Senatului, iar acum se așteaptă avizele de la Guvern, Consiliul Legislativ și de la CES. El a fost inițiat de deputații George Simion, Mircia Chelaru și George Axinia. 

• Propunere legislativă privind interzicerea înstrăinării activelor statului pe perioada pandemiei Covid-19 şi o perioadă determinată post-pandemie

Inițiativa legislativă a fost depusă în primăvara anului trecut. Parlamentarii AUR semnatari ai inițiativei propun instituirea interdicției de înstrăinare a bunurilor statului pentru o perioadă de 5 ani. În expunerea de motive se afirmă că “nu sunt semnale că pandemia se apropie de sfârșit, din contră se pare că mutațiile virusului SarsCov-2 vor determina preungirea pandemiei mult timp de acum încolo”. Pandemia a trecut, însă propunerea legislativă nu. Ea a fost respinsă la Senat și acum își continuă traseul legislativ la Camera Deputaților. Inițiativa este semnată de 13 parlamentari AUR, între care George Simion și Claudiu Târziu. Ei vorbesc, în expunerea de motive, și despre necesitatea unui referendum național “prin care cetățenii să fie întrebați dacă doresc înstrăinarea activelor sau privatizarea Hidroelectrica, CEC Bank, Tarom, Poșta Română, CFR Marfă, Portul Constanța, Romgaz etc”

• Propunere legislativă pentru informarea pacienților cu privire la efectele secundare ale vaccinurilor

“Pandemia de SARS-COV2 a arătat tuturor lipsa de pregătire a autorităților competente în a gestiona astfel de de situații, populația fiind cea care a avut cel mai mult de suferit, atât fizic, cât și psihic”, se spune în expunerea de motive a acestui proiect de lege inițiat de parlamentarii AUR, în frunte cu George Toma și Claudiu Târziu. În textul legii se propune obținerea unui acord scris din partea autoritățior medicale, dar și din partea pacienților cu privire la administrarea oricărui vaccin. “Este interzisă impunerea unor restricții sau limitarea exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale în cazul persoanelor care refuză vaccinarea”, se stipulează în proiectul de lege. Inițiativa se află în dezbaterea Senatului și, deocamdată, a primit aviz negativ din partea celorlalte instituții consultative alte statului. 

Avize negative pe bandă de la Consiliul Legislativ

În foarte multe dintre proiectele de lege depuse de parlamentarii AUR, Consiliul Legislativ a dat aviz negativ, fiind remarcată proasta tehnică de elaborare. Câteva exemple din avizele Consiliului Legislativ cu privire la inițiativele legislative depuse de AUR: “Propunerea legislativă instituie reguli insuficient conturate”; “remarcăm faptul că textul este foarte restrâns”; “promovarea soluțiilor legislative preconizate este de natură să creeze un cadru normativ confuz și contradictoriu, contrar normelor de tehnică legislativă”; “propunerea legislativă conține termeni și expresii improprii stilului normativ, ceea ce afectează claritatea, accesibilitatea și predictibilitatea normelor”; “Având în vedere probleme de fond, cât și imperfecțiunile de redactare, subliniem că, în actuala formulare, prezenta propunere legislativă nu poate fi promovată, putând conduce la numeroase confuzii în interpretare și aplicare a actului normativ”. Consiliul Legislativ este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului care are sarcina de a aviza proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. Consiliul Legislativ nu se pronunţă asupra oportunităţii măsurilor propuse, ci doar cu privire la tehnica elaborării proiectelor de acte normative. 

Cristian Pârvulescu: Eu cred că AUR este un partid neo-legionar

Într-un interviu în exclusivitate pentru Digi24.ro, politologul Cristian Pârvulescu face un bilanț al activității AUR în cei doi ani ca partid parlamentar. El spune că formațiunea este una neo-legionară, cu program ultra-conservator, o mișcare de inspirație fascistă. Pârvulescu spune că baza electorală a AUR e mult mai mare decât o indică sondajele de opinie și avertizează că, în condiții de criză, partidul lui Simion poate capta voturile a circa 33% dintre români. 

• Cum vedeți dvs prestația AUR în acești doi ani în Parlament?
• AUR este un partid de opoziție, dar a reușit să participe la un vot de cenzură foarte important care a dus la prăbușirea Guvernului Cîțu. Probabil că este cea mai importantă dintre operațiunile pe care le-a avut, pentru că a trecut de la izolare la o opoziție ceva mai flexibilă. A fost o eroare a USR atunci. Activitatea lor e pe linia programului lor. Un program ultraconservator, cu tendințe ortodoxiste, pe care îl vedem promovat prin amendamente, prin proiecte de legi. Altfel, principala imagine care-i rămâne e acea a violenței în dezbaterea parlamentară. Au introdus, ca și strămoșii lor legionari, această violență în viața parlamentară. Politica este exact invers, fără violență. Ce face AUR e o antipolitică care este promovată pe rețelele sociale, în direct pe Facebook. AUR folosește tribuna Parlamentului pentru a se promova. 
• Folosiți termenul de ultraconservator. Cum am putea explica acest termen?
• Eu nu cred că este un partid ultraconservator, programul lor este ultraconservator. Eu cred că este un partid neo-legionar. În cazul AUR vorbim despre o ideologie asumată, care este neolegionarismul, cât se poate de clar. În mare măsură, inspirat din dreapta alternativă din Statele Unite. Sigur că sunt ultraconservatoare propunerile lor. Ele nu sunt încă fasciste pentru că nu există un public pentru așa ceva. Dar pentru cele ultraconservatoare, da. Ideologia lor este în mare măsură inspirată de ideologia mișcării legionare. De altfel, AUR se vede ca o mișcare, nu ca un partid. O mișcare a poporului. Este populism, dar populismul îl au toți, e o caracteristică și a celorlalte partide. Populismul nu este o ideologie, este o metodă.
• Elementele antioccidentale le vedeți adesea în demersul lor parlamentar sau mai degrabă în discursul lor public?
• În mai mare măsură în discursul public decât în activitatea parlamentară. Ei își asumă suveranitatea, nu-i așa?, sunt suvernaniști. Sunt împotriva UE până la desprinderea de UE pentru ca poporul român să fie în final principalul beneficiar al bogățiilor țării și al impresionantelor resurse de care dispune România. Sunt toate aceste mituri care sunt folosite, dar, ca să mă înțelegeți mai bine, eu când mă refer la fascism, nu mă refer la o ideologie. Mă refer la o stare de spirit. Și mă inspir aici de la celebrul filosof și semiolog Umberto Eco, care în 1995 a ținut o conferință la Columbia University și pe care a publicat-o apoi într-un articol care se numește Fascismul etern. Și acolo Umberto Eco face o descriere a fascismului. El spune că fascismul primitiv este o stare de spirit care se bazează pe stereotipuri. Care stereotipuri sunt clasificate de el în 14 categorii, începând de la tradiție, religie, conspirație, suveranitate etc. În acest fel mă refer la mișcare ca la o mișcare fascistă. Care se bazează pe ce? Pe un public care, sigur, este frustrat. Pentru că nu există o Românie. Există nenumărate Românii care au avut șanse diferite. Sunt oameni care, neavând șanse, încearcă, prin votul pentru AUR și prin susținerea ideilor AUR, să își exprime nemulțumirea față de sistemul existent. Nu că ar propune un sistem alternativ, dar sistemul actual i se pare că le este defavorabil. Și în timp ce criză, proporția acestor oameni crește, evident. Și astfel că susținerea pentru aceste mișcări în Italia, în România crește în mod evident. Deci starea de spirit a societății e asta. 
• AUR a intrat în parlament cu 9%, iar sondajele dau undeva la partidul la 11-15%.
• A avut și mai mult.
• Eu n-aș crede cifrele acestea…
• Răul a fost făcut deja. AUR a intrat în Parlament. Și a intrat profitând de prezența redusă la vot din decembrie 2020. Pentru că electoratul radical se prezintă la vot, pe câtă vreme cel moderat nu. Odată ce au ajuns în Parlament, problema lor e să se consolideze. Baza electorală a acestui partid e mult mai mare decât cea din sondaje. Gândiți-vă, în 2000, Corneliu Vadim Tudor ajunsese cu PRM să fie al doilea partid, cu peste 25%. A fost o creștere peste noapte. La locale au avut 6%, la parlamentare 25%. Sigur, au trecut 22 de ani de atunci, dar electoratul acesta există în continuare. El are o dimensiune variabilă. Eu consider a reprezenta o treime (dintre voturi - nr). Deci capacitatea AUR în condiții de criză e mult mai importantă decât o indică sondajele. Acum, cota AUR a scăzut din cauza crizei din Ucraina și a mesajelor care sunt foarte asemănătoare cu cele ale lui Putin. Dar să nu ne facem iluzii, mesajele acestea rămân în continuare și au publicul lor.
• Vedeți, prin urmare, un AUR și mai mare decât o arată sondajele acum.
• Poate. Depinde de context. Într-un context economic favorabil, AUR va avea soarta predecesorilor săi, PPDD și România Mare. În condiții de criză, însă, profitând de nemulțumirile populare, poate să crească. Mai ales dacă celelalte partide nu reușesc să ofere susținere celor care sunt vulnerabili.