Despre plecarea lui Dan Şova de la Ministerul Transporturilor se vorbea de ceva vreme, iar incertitudinea a fost menţinută chiar de către social-democrat. Într-un discurs de acum două săptămâni, Dan Șova părea că dă sfaturi succesorului său.
„Mă aflu absolut temporar în acest post, așa cum am venit într-o zi, mai devreme sau mai târziu, voi pleca”, spunea Dan Şova, fost ministrul al Transporturilor.
Unul dintre motivele pentru care s-a dorit înlocuirea sa, spun surse politice, este amânarea începerii lucrărilor la autostrada Comarnic-Braşov, asumată politic chiar de către premierul Victor Ponta. Potrivit aceloraşi surse, plângeri legate de activitatea lui Dan Şova la Transporturi a avut şi delegaţia FMI. Motivul este din cauza faptului că Dan Şova a vrut să renunţe la managemnetul privat al companiilor din subordine, lucru care nu a fost pe placul oficialilor instituţiei financiare.
Dan Şova lasă în urmă mai multe proiecte neîncepute, iar strategia privind construcţia de autostrăzi este unul dintre ele. Documentul de care depinde intrarea în ţară până în 2020 a aproape 5,7 miliarde de euro ar urma să fie trimis la Bruxelles până la finalul lunii iulie.
Începute, dar neterminate, sunt şi disponibilizările de la CFR Marfă. 2500 de angajaţi ai companiei feroviare vor pleca acasă luna viitoare. Fiecare angajat disponibilizat ar urma să primească plăţi compensatorii de aproape 27.000 de lei, în mai multe etape.
„Cifra concedierilor la CFR marfă e stabilită în noiembrie anul trecut la 2500 de oameni”, explica Dan Şova.
„Undeva la 800 de salariați. Dacă discutăm de cifre mai mari, există pericolul să deranjam portofoliul de clienți și să nu putem asigura la timp contractele de transport”, spune Iulian Măntescu, președintele Federației Sindicatelor Mecanicilor de Locomotivă.
Înainte de a fi ministrul Transporturilor, Dan Şova s-a aflat la şefia Departamentului Marilor Proiecte, care avea în subordine Compania de Drumuri şi Autostrăzi. Din această poziţie a promis construirea în următorii şase ani a încă 1800 de kilometri de autostradă.
În prezent, România are 645 de kilometri de şosele de mare viteză, iar cea mai mare parte a acestora, circa 500 de kilometri, au fost deschişi circulaţiei după Revoluţie, la un ritm mediu de 20 de kilometri pe an.