Deputatul AUR Dan Tanasă, „reclamantul de serviciu”, a câștigat un proces cu Primăria Miercurea-Ciuc, pentru discriminare etnică
Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC), condusă de deputatul AUR Dan Tanasă, a câștigat un proces cu Primăria Miercurea-Ciuc, pe care a acuzat-o de discriminare etnică pentru că publicația primăriei în limba maghiară are mai multe pagini decât aceeași publicație în limba română. Primăria a fost amendată cu 4.000 de lei, deși între timp cele două publicații au același număr de pagini. Șeful Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), instituție care a fost și ea parte în proces, declară că folosirea limbilor minorităților ar trebui reglementată mai precis.
În 2019, Asociația Civică pentru Demnitate în Europa a sesizat CNCD cu privire la faptul că Primăria Miercurea Ciuc, condusă la vremea respectivă de Raduly Robert Kalman (UDMR), tipărește publicația oficială a primăriei în limba română, „Miercurea Ciuc”, în 4 pagini, în timp ce publicația oficială a primăriei în limba maghiară, „Csikszereda”. are 8 pagini. Potrivit asociației reclamante, acest fapt „constituie discriminare pe criterii etnice a cetățenilor români necunoscători ai limbii maghiare”, relatează deputatul AUR Dan Tanasă pe blogul său.
CNCD a respins sesizarea ADEC, care a atacat decizia la Curtea de Apel București. După un proces care a durat mai mulți ani și care a ajuns inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză ADEC și a stabilit că primarul UDMR din Miercurea Ciuc „se face vinovat de comiterea unei fapte de discriminare pe criterii etnice a românilor”, potrivit lui Dan Tanasă, care citează sentința CAB.
În plus, instanța a dispus și amendarea primarului din Miercurea Ciuc cu 4.000 de lei (între timp, primar al municipiului Miercurea Ciuc este Korodi Attila, UDMR).
Attila Korodi, actualul primar al oraşului Miercurea Ciuc, a declarat că va contesta decizia instanței și spune că procesul nici nu mai are obiect, întrucât de când s-a formulat plângerea împotriva municipalităţii, publicaţia Primăriei Miercurea-Ciuc apare cu un număr identic de pagini în ambele limbi, scrie portalul maghiar de știri MTI, care preia Maszol.ro.
Csaba Asztalos, CNCD: „Acest lucru nu era obligatoriu nici măcar înainte de 1989”
Portalul l-a contactat și pe preşedintele CNCD, după ce asociaţia lui Dan Tanasă (pe care presa maghiară din România obişnuieşte să îl numească „reclamantul de serviciu”) a câştigat procesul cu Primăria Miercurea Ciuc şi CNCD. Potrivit lui Csaba Asztalos, președintele CNCD, citat de site-ul menționat, motivul pentru care asociaţia lui Dan Tanasă câştigă zeci de procese împotriva autorităţilor locale secuieşti este că legile sunt interpretate în mod eronat și ar fi nevoie ca prevederile legale cu privire la utilizarea limbilor minorităţilor să fie reglementate mai precis.
Orice conţinut oficial al unor instituţii publice trebuie publicat şi în limba română într-o cantitate şi calitate identică, indiferent de proporţia pe care o au persoanele de etnie română în cadrul populaţiei unei aşezări, a explicat Csaba, potrivit sursei citate.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Acest lucru nu era obligatoriu nici măcar înainte de 1989, şi nici nu s-au tradus integral publicaţiile”, scrie portalul, citându-l pe preşedintele CNCD.
Potrivit lui Csaba Asztalos, „jurisprudenţa s-a format astfel din cauza interpretării incorecte a legilor”.
În opinia sa, faptul că informaţiile sunt prezentate într-un număr de pagini diferit în cealaltă limbă, poate fi considerat, cel mult, o discriminare lingvistică, dar în niciun caz o discriminare etnică.
Preşedintele CNCD a subliniat că aceste situaţii ar trebui reglementate mai precis, întrucât interpretarea instanţelor face ca eforturile administraţiilor locale de a avea o publicaţie şi într-o limbă minoritară să devină „imposibilă”.
Editor : B.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
