De ce se bat politicienii când se bat
Politicienii români care sar la bătaie au învăţat de-a lungul vieţii să fie violenţi şi nu au stăpânire de sine. Este concluzia psihologilor după ciocnirile în care au fost implicaţi Mirel Palada şi Mihai Goţiu, respectiv Niculae Bădălau şi Marin Anton. Mai grav este că astfel de comportamente tind să devină modele pentru societate dacă nu sunt condamnate cu fermitate.
Cele două incidente violente între politicieni au avut loc la distanţă de numai două zile.
Mai întâi, fostul purtător de cuvânt al Guvernului Mirel Palada l-a agresat pe vicepreşedintele Senatului Mihai Goţiu în studioul unei televiziuni.
Iar sâmbătă seara, liberalul Marin Anton susţine că ar fi fost lovit, la o nuntă, de preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălau.
Niculae Bădălău, preşedinte executiv PSD: „Detest total violenţa nu numai în politică. Violenţa nu are ce căuta nicăieri, nici în societatea civilă, nici măcar cea verbală. Din păcate suntem oameni şi câteodată reacţionăm greşit la cea verbală"
Marin Anton, fost deputat PNL: „Domnul Bădălau era într-un cerc de şase, şapte bărbaţi şi a început să mi se adreseze băi Antoane, înjuraturi, ameninţări, jigniri. A culminat cu faptul că a venit spre mine şi mi-a dat cu pumnul, m-a lovit cu pumnul în gură."
Liviu Dragnea, preşedintele PSD: „Îl ştiu de multi ani pe Nicu Bădălău. Nu mi s-a părut violent, dimpotrivă, câteodată mi s-a părut cam moale. Nu am fost acolo, nu am fost nuntaş, doar am văzut acele poziţii publice şi fiind o anchetă aşa, am decis să aştepăm să se finalizeze”.
Psihologii spun că nevoia de a-ţi face dreptate cu pumnul vine dintr-un instinct primar. Dar nu numai.
Laura M. Ştefan, psihoterapeut: „Violenţa, pe lângă acest instinct primar pe care îl avem, se învaţă. Asta înseamnă că în mediul în care noi trăim, în mediul în care ne naştem locuim, învăţăm trăim şi aşa mai departe, învăţăm să fim violenţi”.
Important este, spun psihologii, ca oamenii să-şi dezvolte un sistem de autocontrol fără de care vor sfârşi prin a încheia orice dispută prin violenţă, verbală sau fizică.
Laura M. Ştefan, psihoterapeut: „Asta înseamnă că eu trebuie să lucrez foarte mult cu mine, cu mintea mea, trebuie să îmi controlez instinctele primare şi să stiu să răspund în faţa unui interlocutor cu vorbe”.
Lucrurile se complică atunci când agresorul este o persoană publică şi cu funcţii înalte în stat, pentru că poate fi perceput ca un model.
Antonio Momoc, specialist în comunicare politică: „Atâta vreme cât nicio instituţie publică şi mai ales organizaţia din care provine politicianul respectiv nu dau niciun fel de sancţiune de la una de timp simbolic până la una de tip material, evident că publicul va considera gestul ca fiind nesemnificativ. Cu alte cuvinte, creşterea gradului de violenţă va fi percepută de către public ca un fapt natural."
Parlamentarii USR le cer tuturor aleşilor să semneze un document prin care să condamne ferm violenţa în politică. Până acum nu au primit niciun răspuns.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
