Proiectul de revizuire a Legii fundamentale a schimbat şi reglementările privind consultările populare, însă nu suficient. Cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale atrag atenţia asupra unei carenţe pe care o consideră majoră.
Curtea constată că nici actuala Constituţie şi nici proiectul celei revizuite nu prevăd sancţiuni în cazul în care autorităţile statului refuză să pună în aplicare rezultatele unui referendum consultativ. Aşa că acesta ar fi redus, în opinia judecătorilor, la un simplu sondaj de opinie.
CCR invocă o recomandare similară făcută de Comisia de la Veneţia încă din 2007. Dă şi un exemplu - referendumul din 2009, când s-a votat cu o largă majoritate pentru Parlamentul unicameral cu 300 de aleşi.
„Voinţa politică a poporului, manifestată prin intermediul referendumului, a fost aceea a desfiinţării uneia dintre Camerele Parlamentului şi a stabilirii unui număr maxim de parlamentari, determinat potrivit condiţiilor legale, modificări esenţiale în structura autorităţii legiuitoare, care impuneau modificarea Legii fundamentale. Voința populară exprimată la acest scrutin a rămas fără consecințe juridice”, precizează Curtea în avizul pentru proiectul de revizuire a Constituţiei.
„Cred că o formulare transparentă şi previzibilă a Constituţiei ar trebui să cuprindă o referire la obligaţia Parlamentului de a lua în considerare rezultatele acestui referendum măcar şi din perspectiva introducerii pe ordinea de zi a propunerii care a făcut obiectul unei consultări populare”, spune Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional.
Nu în ultimul rând, Curtea recomandă ca pragul de validare a referendumului să fie scos din proiectul de revizuire a Legii fundamentale sau cel puţin să nu intre în vigoare înainte de finalul anului. Aceasta, după ce în noiembrie anul trecut, CCR a stabilit că pragul poate fi modificat, însă nu înainte cu cel puţin un an de organizarea unui scrutin.