Exclusiv Cum a învins România Rusia la votul pentru CIJ. Aurescu: Am folosit demersuri convenționale și neconvenționale
Bogdan Aurescu a fost ales, la începutul lunii noiembrie, judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU, fiind primul român care îndeplineşte această funcţie. Fostul ministru de Externe a explicat în exclusivitate la emisiunea „LIVE”, realizată de jurnaliștii Digi24.ro Alexandru Rotaru și Robert Kiss, mecanismul complicat al votului și succesul României în fața Rusiei, care pentru prima oară din 1946, de când a fost creată Curtea Internațională de Justiție, nu mai are un judecător acolo. Aurescu va prelua mandatul de judecător la începutul lunii februarie.
Bogdan Aurescu, judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU: Este prima dată când un român obține o astfel de poziție la CIJ. Din 1946 până în prezent, de când s-a creat această instanță, nu a existat niciun român pe banca judecătorilor aleși ai Curții.
De asemenea, este o premieră că Rusia nu mai este în compoziția acestei Curți, cu un judecător. Judecătorul rus, contracandidatul meu în aceste alegeri, a beneficiat de avantajul de a fi fost deja judecător, avea un mandat pe banca judecătorilor Curții, fiind și vicepreședinte al Curții, deci o poziție conducere în cadrul acestui organ judiciar, de asemenea plecând și cu un avantaj dat de o cutumă. Și anume aceea că membrii permanenți în Consiliul de Securitate ONU, au în compoziția Curții întotdeauna un judecător ales. Este o premieră legată de Rusia, pentru că a mai existat un astfel de caz, în 2017, când judecătorul britanic la acel moment nu a fost reales, în locul lui fiind ales un judecător dintr-un alt grup regional.
Trebuie spus că grupul Europei de Est - pentru că la ONU există încă această împărțire geografică -, are un loc alocat alegerilor obișnuite, și un loc pentru Rusia, ca membru permanent. Această cutumă a fost acum înlăturată.
În 2017, când s-a ales judecătorul indian în locul judecătorului britanic, primul venea din alt grup geografic. Avem de-a face cu o premieră din acest punct de vedere, care până la urmă indică preferința statelor care au votat pentru o anumită democratizare a justiției internaționale.
Este un vot care se desfăşoară într-un mod foarte complex. Cel mai complex sistem de alegere din sistemul ONU, pentru că votul se desfășoară în același timp în Consiliul de Securitate și în Adunarea Generală ONU.
Pentru a fi ales trebuie să obții majoritatea absolută în ambele organe, adică peste 97 de voturi în Adunarea Generală, și în același timp să ai peste 8 voturi în Consiliul de Securitate.
Acest mod de desfășurare a alegerilor presupune runde succesive, până când, dintre toți candidații care sunt în competiție, cel puțin cinci, sau mai puțin de cinci, dacă se întâmplă, sunt aleși cu majoritatea absolută și într-un organ, și în celălalt.
În cazul nostru, alegerea s-a desfășurat într-o singură rundă în Adunarea Generală, fără să știm însă la momentul respectiv cine a câștigat numărul de voturi necesar peste cele 97 de voturi, care înseamnă majoritatea absolută, după care în Consiliul de Securitate au fost cinci runde succesive. Și aici a fost bătălia cea mai importantă, pentru că de fiecare dată, la fiecare rundă au trebuit reluate demersurile diplomatice pe lângă membri permanenți și nepermanenți din Consiliul de Securitate.
Demersuri și negocieri permanente continue, pentru a conserva promisiunile de vot pe care le aveam deja. Noi, permanent am avut 9 voturi, și la una dintre runde chiar 10 voturi în Consiliul de Securitate, în timp ce Rusia a avut între 5 și 6 voturi.
Dar nu a fost doar atât de simplu, pentru că această competiție nu a fost doar între România și Rusia, sau între un candidat român și un candidat din Rusia.
Au fost și foarte mulți candidați din toate zonele geografice, mai ales din Africa. Au fost patru candidați din Africa. Or, asta a reprezentat riscul ca, eventual, fiind mai mulți candidați din Africa, doi, sau mai mulți candidați africani să se califice inclusiv în detrimentul locurilor din alte grupuri geografice, inclusiv al Europei de Est.
Chiar dacă Rusia nu a avut suficiente voturi, exista șansa ca un candidat din Africa, să se califice pe acest loc.
Deci, performanța diplomației române, pentru că aici vreau să ajung, nu este doar performanța mea personală, deși, sigur, și calitățile personale contează la un astfel de concurs, competiție, care presupune de fapt o comparație între calități profesionale – judecătorii acționează la Curte în nume personal până la urmă.
Dar, performanța diplomației române a fost una excepțională. Acest vot a arătat forță diplomatică, a arătat că în sistemul ONU România contează, a arătat că avem un cuvânt de spus, suntem foarte respectați, avem relații bune și foarte bune cu foarte multe state. Este o validarea care trece dincolo de spațiul geostrategic din care noi facem parte.
Suntem stat al UE, suntem stat NATO, dar este un grup de alte state care sunt partenere, care împărtășesc aceleași valori cu noi. Acest bazin de state care acționează în același sens, de exemplu în relația cu conflictul dintre Rusia și Ucraina, sunt în jur de 50 de state. Noi am obținut 117 voturi, asta înseamnă cu mult mai mult decât apartenența politică sau geopolitică la un anumit spațiu de alianțe, de parteneriate și așa mai departe.
Rusia a abordat cumva aceste alegeri într-un mod superior, în sensul că au considerat că acest loc le este cuvenit, iar acest lucru nu a fost bine primit de celalalte state, pentru că în ONU sunt 110 state care sunt mici, sub 10 milioane de locuitori. Aceste state, ca și România care se încadrează în zona statelor mici spre mijlocii, au nevoie să fie reprezentate, inclusiv la nivelul Curții Internaționale de Justiție, care în contextul internațional actual, extrem de complicat, cu foarte multe conflicte care se adună, și care se adună exponențial, nu facem față politic să le rezolvăm.
Curtea reprezintă până la urmă ultima linie de apărare. Atunci când ajungi la CIJ, știi cu siguranță că această instanță va rezolva în mod definitiv, prin aplicarea dreptului internațional un conflict extrem de complicat, și va aduce ordine în relațiile internaționale.
Ăsta este extraordinarul avantaj pe care îl prezintă participarea unui jurist dintr-o țară, inclusiv din România, în Curtea Internațională de Justiție. Curtea este forul care decide harta politică și de putere a lumii, prin aplicarea unui factor care este cel mai important pe lumea asta în relațiile internaționale – dreptul internațional, ordinea bazată pe reguli, principiile fundamentale.
În asta constă avantajul excepțional pe care îl prezintă acest vot, și respectul pe care România și l-a câștigat în sistemul internațional.
Vreau să vorbesc despre oamenii care au făcut posibil acest lucru. Sunt colegii din Ministerul de Externe, sunt colegii de la misiunea ONU de la New York care au lucrat, Cornel Feruță, ambasadorul României, Amalia Pufulescu, care este ofițerul de alegeri, diplomatul care se ocupă cu alegerile, Alice Lungu care este consilierul juridic, mai sunt și alți colegi. Președintele Iohannis s-a implicat foarte mult prin demersuri personale în acest efort. Deci au existat eforturi conjugate, am folosit demersuri convenționale, și neconvenționale, au fost colegi de-ai mei din Comisia ONU de Drept Internațional, unde lucrez deja de 7 ani, și unde mă ocup de un subiect foarte important, care mi-a adus de asemenea sprijin - creșterea nivelului mărilor și oceanelor și efectele sale în dreptul internațional.
A fost un demers extrem de complex, foarte bine pus la punct în cele din urmă, într-o campanie care a durat 4 luni și jumătate.
În final am obținut al treilea scor în ordinea numărului de voturi în Adunarea Generală, pe același loc cu Australia, care a avut un candidat, judecător în Curte, care s-a reales, și care și-a început campania în urmă cu un an și jumătate.
A fost o performanță deosebită. Acest vot este extrem de apreciat în continuare. A adus la rândul lui foarte multă apreciere pentru performanța diplomației românești.
Atacurile (venite din partea Rusiei), la momentul respectiv, nu au făcut decât să valideze faptul că ce făceam noi în Ministerul de Externe era în direcția bună.
Satisfacția personală este mai puțin relevantă, sigur își are și ea rolul său. Important este ce aduci pentru țară. Care este până la urmă valoarea adăugată a acestui demers pentru România.
Eu cred că acest vot a fost unul extrem de important pentru profilul României în plan multilateral.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
