CRIZA FRANCULUI. Parlamentul s-ar putea reuni în sesiune extraordinară pentru dezbaterea legii falimentului personal

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Noii deputați s-au rătăcit pe holurile Parlamentului

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Sunt 75.000 de debitori afectați de criza francului elvețian și băncile caută soluții, inclusiv prin reducerea propriilor marje de câștig.

Banca Națională a fost criticată că nu a luat măsuri, dar pentru că numărul debitorilor nu este atât de mare încât să afecteze sistemul, aceasta lasă la latitudinea băncilor negocierea unor termeni mai buni pentru aceștia.

Liberalii au cerut o sesiune parlamentară extraordinară pentru a dezbate legea falimentului personal, iar guvernul este de acord cu adoptarea acestui act normativ întârziat prea multă vreme.

A fost blocat instituțional până acum de bănci, susținute de BNR și de FMI. Argumentul lor este că se poate ajunge la abuzuri, cu clienți solvabili care să se declare în incapacitate de plată.

Dacă se introduce insolvența personală, debitorul are o perioadă în care se poate redresa financiar. În această perioadă de 3-5 ani, el trebuie să demonstreze că își poate plăti datoriile eșalonat.

Ca și în cazul firmelor, inslovența va fi constatată de un judecător, care trebuie să o accepte.

Cel declarat insolvent va urma un plan de eșalonare a datoriilor. 30% din veniturile sale îi vor ramâne pentru cheltuielile curente, iar restul se va duce pentru a acoperi datoriile.

În perioada de insolvență, creditorii nu au voie să impună penalități, dobânzi suplimentare sau să introducă comisioane. După perioada de insolvență dusă cu succes până la capăt, persoana respectivă devine, din nou, solvabilă și poate accesa credite în continuare.

În schimb, cine nu este capabil să respecte planul de eșalonare ajunge la executare silită.

Dincolo de reticența băncilor mai există și probleme administrative care ar putea îngreuna tot procesul. Un studiu al unei agenții americane pe această temă atrăgea atenția asupra faptului că în România sunt prea puțini judecători specializați în proceduri de faliment.

Pe de altă parte, instanțele se pot bloca din cauza cererilor, deciziile urmând să fie date cu mare întârziere.