CRIZA FRANCULUI. Parlamentul s-ar putea reuni în sesiune extraordinară pentru dezbaterea legii falimentului personal

Alertă la Chișinău. O dronă a fost găsită în apropriere de o arenă sportivă din capitala Republicii Moldova

„Îngropată sub un morman de dosare şi metal”

Părerea candidaților la președinție despre legalizarea parteneriatului civil

Momentul în care Ludovic Orban își anunță retragerea din cursa pentru Cotroceni

Dezbaterea președinților la Digi 24

Lasconi către Geoană: „Băsescu vă bate şi când nu participă”

Vinul spumant, tot mai cumpărat de români în ultimii ani

Concurență mare la rezidențiat. Jumătate dintre candidați vor ajunge șomeri

Un bărbat turc a fost arestat în Calafat, după ce polițiștii de frontieră au descoperit 10 pistoale în camionul pe care îl conducea

Sunt 75.000 de debitori afectați de criza francului elvețian și băncile caută soluții, inclusiv prin reducerea propriilor marje de câștig.

Banca Națională a fost criticată că nu a luat măsuri, dar pentru că numărul debitorilor nu este atât de mare încât să afecteze sistemul, aceasta lasă la latitudinea băncilor negocierea unor termeni mai buni pentru aceștia.

Liberalii au cerut o sesiune parlamentară extraordinară pentru a dezbate legea falimentului personal, iar guvernul este de acord cu adoptarea acestui act normativ întârziat prea multă vreme.

A fost blocat instituțional până acum de bănci, susținute de BNR și de FMI. Argumentul lor este că se poate ajunge la abuzuri, cu clienți solvabili care să se declare în incapacitate de plată.

Dacă se introduce insolvența personală, debitorul are o perioadă în care se poate redresa financiar. În această perioadă de 3-5 ani, el trebuie să demonstreze că își poate plăti datoriile eșalonat.

Ca și în cazul firmelor, inslovența va fi constatată de un judecător, care trebuie să o accepte.

Cel declarat insolvent va urma un plan de eșalonare a datoriilor. 30% din veniturile sale îi vor ramâne pentru cheltuielile curente, iar restul se va duce pentru a acoperi datoriile.

În perioada de insolvență, creditorii nu au voie să impună penalități, dobânzi suplimentare sau să introducă comisioane. După perioada de insolvență dusă cu succes până la capăt, persoana respectivă devine, din nou, solvabilă și poate accesa credite în continuare.

În schimb, cine nu este capabil să respecte planul de eșalonare ajunge la executare silită.

Dincolo de reticența băncilor mai există și probleme administrative care ar putea îngreuna tot procesul. Un studiu al unei agenții americane pe această temă atrăgea atenția asupra faptului că în România sunt prea puțini judecători specializați în proceduri de faliment.

Pe de altă parte, instanțele se pot bloca din cauza cererilor, deciziile urmând să fie date cu mare întârziere.