Cristian Ghinea: Victor Ciorbea a plecat în concediu și nu a delegat atribuția de atacare a ordonanțelor

Deputatul USR Cristian Ghinea a dezvăluit că Victor Ciorbea a plecat chiar astăzi în concediu și nu și-a delegat atribuția de atacare a ordonanțelor emise de Guvern. Parlamentarii USR au anunţat miercuri că vor sesiza Avocatul Poporului în legătură cu OUG privind legile Justiţiei, cerând instituţiei să atace actul normativ la Curtea Constituţională (CCR). 

„Am venit cu o echipă de parlamentari USR să cerem Avocatului Poporului să atace la CCR ordonanța tembelă de ieri. E singurul care poate face asta. Înăuntru am fost primiți de adjuncți care ne-au explicat că a plecat în concediu și că NU A DELEGAT atribuția de atacare a ordonanțelor. Oameni buni, a plecat cu atribuțiile în concediu. Ăsta e statul român”, a scris Ghinea, pe Facebook.

USR susţine că Ordonanţa afectează Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, în condiţiile în care Parlamentul a adoptat deja nişte modificări la legile Justiţiei, iar Guvernul dă şi el o OUG în acest sens.

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, s-ar afla în concediu pentru două săptămâni.

Anterior, parlamentarii USR au spus că instituţia Avocatului Poporului „nu poate fugi” şi că un înlocuitor al lui Victor Ciorbea trebuie să ia nişte decizii.

Victor Ciorbea ar urma să primească peste 36.000 de lei pe lună

În 15 octombrie, senatorii au aprobat proiectul de lege care îi va permite Avocatului Poporului să-şi cumuleze atât indemnizaţia, cât şi pensia specială, atât timp cât este în timpul mandatului.

Asta înseamnă că Victor Ciorbea ar urma să primească peste 36.000 de lei pe lună.

Victor Ciorbea a fost acuzat în repetate rânduri ca are o atitudine binevoitoare față de puterea politică, una dintre probleme fiind modul selectiv în care instituția a atacat la Curtea Constituțională unele legi.

Măsura face parte din proiectul Legii de organizare şi funcţionare a Avocatului Poporului. Aceasta a fost adoptată de Parlament anul trecut, dar președintele Klaus Iohannis a trimis-o înapoi pentru reexaminare.

„Judecătorii Curţii Constituţionale, la data pensionării sau recalculării pensiilor anterior stabilite, beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizaţia lor brută lunară. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale şi se impozitează potrivit legii. Se poate observa că legiuitorul a urmărit instituirea unei pensii speciale pentru judecătorii Curţii Constituţionale, în cuantum variabil, prin stabilirea unui procent din indemnizaţia lor brută lunară şi nu prin instituirea celei mai mari pensii aflate în plată indiferent de fluctuaţia nivelului indemnizaţiei brute lunare. (...) Excepţia stabilită (...) în legea aflată la promulgare încalcă principiul egalităţii consacrat în art. 16 alin. (1) din Constituţie, instituind un privilegiu nejustificat pe baza unor criterii rezonabile şi obiective cu privire la procedura de stabilire a cuantumului pensiei Avocatului Poporului prin raportare la procedura de stabilire a pensiei judecătorilor Curţii Constituţionale”, explica preşedintele.

Ce modificări sunt în OUG 92

Ordonanţa de Urgenţă privind legile justiţiei a fost publicată în Monitorul Oficial marţi, la peste 24 de ore după ce a fost adoptată în Guvern.

Actul normativ stabileşte că, pentru a fi promovaţi la PICCJ, „procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător , cel puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop”.

Procurorul general, şefii DNA şi DIICOT, prim-adjuncţii şi adjuncţii acestora, precum şi şefii de secţii ai acestor parchete sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministruluI Justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a CSM, dintre procurorii cu o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Până acum, şefii de secţii erau numiţi de Secţia de procurori a CSM.

Audierea candidaţilor de către ministrul justiţiei va fi transmisă live, pe pagina MJ.

Pentru a fi numiţi în cadrul DIICOT sau DNA, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop.

OUG stabileşte că „reprezentanţii societăţii civile participă, cu drept de vot, la lucrările plenului CSM”.

Actul normativ mai prevede că „ministrul Justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare de către procurori”.

Un membru CSM va putea fi revocat dacă Secţia corespunzătoare a CSM a constatat, pe baza raportului IJ, că persoana în cauză „nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod necorespunzător, în mod grav, repetat şi nejustificat, atribuţiile prevăzute de lege”.

Procurorii din toate parchetele rămân în funcţii numai dacă îndeplinesc condiţiile din noile prevederi legale.

OUG a intrat în vigoare la momentul publicării în Monitorul Oficial.

Sursa: Digi24, News.ro