Consultările între palate şi cele dintre principalele partide ce au precedat votul pe marginea proiectului de Cod Fiscal au fost salutate de preşedintele Klaus Iohannis. Cu doar o zi înainte de a solicita legislativului să adreseze un mesaj pe 16 septembrie, şeful statului a apreciat acest fel de a face politică.
„Politica internă trece treptat într-un ciclu de stabilitate, dialog, consens pe teme majore. Climatul politic începe să se schimbe în raport cu anii precedenți și după o lungă perioadă de conflict permanent, pentru prima dată pe probleme care privesc interesele României s-a putut obține consens. Sunt bucuros să constat și că actorii politici, Putere și Opoziție, au înțeles că dincolo de contradicțiile inerente, firești în democrație, există și calea dezbaterii și dialogul. În aceste prime luni ale lui 2015 consultările au devenit normalitate”, spune președintele Klaus Iohannis.
Şi dinspre Palatul Victoria s-a dat semnalul dezgheţului politic.
Premierul Victor Ponta a declarat că „până pe 5 iunie, am avut o relaţie foarte civilizată cu Klaus Iohannis, a fost o perioadă mai rece, dar în ultimele săptămâni am discutat. Azi, s-a votat codul cum am vorbit eu cu Iohannis acum două săptămâni. În politică, contează rezultatul acţiunilor tale. De aceea, m-am uitat la faptul că întâi era codul PNL-ului, dup-aia, în august a devenit un cod rău şi era al lui Ponta. Azi e iar codul PNL. Le-am zis că e important să treacă codul, să avem consens.”
În lumina noilor evoluţii politice, Victor Ponta preferă să dea uitării momentul în care şeful statului i-a cerut demisia. Nu fără un nou avertisment către Cotroceni: „Preşedintele României e preşedintele României. E uman, dar nu a dat vreo lovitură de stat. Nu încearcă să mă suspende, că nu se poate. Dacă îşi va spune părerea, îi voi aduce aminte că şi el a candidat la preşedinţie, fiind trimis în judecată. Să nu ne repezim să dăm în alţii cu piatra. Nu cunosc un om din viaţa publică, care să nu fi fost acuzat de nimic”.
Preşedintele a declarat în numeroase rânduri că vrea un consens politic pe o serie de proiecte importante precum legea salarizării, cea a votului prin corespondenţă sau un nou regim al incompatibilităţilor.