Fostul premier Dacian Cioloş spune că cifrele triumfaliste nu ţin loc de bunăstare, nici nu compensează lipsa de eficienţă în actul guvernamental, nu ţin loc nici de lipsa de predictibilitate creată de schimbările frecvente şi incoerente ale legislaţiei fiscate, care aruncă economia în aer şi că bunăstarea şi stabilitatea aduse de PSD le simţim în preţul combustibililor, în inflaţie, în cursul leu-euro şi, în general, în ritmul creşterii ratelor la bănci ale oamenilor.
Într-un mesaj postat, joi seară, pe facebook, fostul premier spune că în 2016, România era o ţară stabilă, care atrăgea investiţii şi crea locuri de muncă adevărate, în economie, nu pe bani publici, şi urca dealul greu, plin de capcane, promisiuni populiste şi discursuri mincinoase ale celor care îşi doreau puterea.
PSD-ALDE a obţinut majoritatea în Parlament şi oamenii simt pe pielea şi pe nervii lor ce a însemnat acest an cu două guverne ale aceleiaşi majorităţi, mai spune Dacian Cioloş, remarcând „câteva inexactităţi”.
„Veniturile publice au crescut cum au crescut şi salariile: pe hârtie! Pentru prima dată, Guvernul PSD-ALDE a introdus subvenţiile pentru agricultură de la UE în venituri, ca să dea bine cifrele. Până în 2017, acestea nu erau înregistrate în buget. Aşa a umflat Guvernul PSD-ALDE categoria de fonduri europene. Realitatea este următoarea: din cele 7.45 miliarde lei fonduri europene anunţate, numai 2.2 miliarde sunt de fapt fonduri atrase. Diferenţa o reprezintă aceste subvenţii în agricultură din bugetul UE, care se duc direct la agricultori fără niciun merit al guvernului, aşa cum s-au dus şi anul trecut, când noi nu ne-am lăudat cu ele în calcule”, afirmă Cioloş.
El spune că, după eliminarea acestor minciuni, se observă că veniturile fiscale au scăzut îngrijorător: impozitul pe profit a scăzut cu 6.2%, TVA a scăzut cu 129 milioane lei, accizele cu peste 800 milioane lei, iar impozitele şi taxele pe proprietate cu 634 milioane de lei.
„Investiţiile din bani publici au scăzut cu 20.3%, iar investiţiile din fonduri europene au scăzut cu 23.1% faţă de 2016. Aici se măsoară între altele capacitatea de a crea bunăstare, prin investiţii care să genereze şi să consolideze locuri de muncă şi să producă venituri la bugetul de stat. Când domnul premier PSD-ALDE vorbeşte de firmele româneşti ajutate anul acesta, se referă oare şi la cele peste 600.000 de firme debusolate care alocă ore în şir şi plătesc experţi pentru a desluşi modificările generate de "Revoluţia" fiscală?”, continuă fostul premier.
El încheie spunând că cifrele triumfaliste nu ţin însă loc de bunăstare, nici nu compensează lipsa de eficienţă în actul guvernamental, nu ţin loc nici de lipsa de predictibilitate creată de schimbările frecvente şi incoerente ale legislaţiei fiscate, care aruncă economia în aer.