Cine sunt liderii protestelor și ce legături au ei cu AUR, PSD și PNL. Andruș, omul cu căciulă de oaie: ”Doresc să fac politică”

România se confruntă de o săptămână cu proteste de stradă la care participă fermieri și transportatori. Acțiunile lor au pus în dificultate accesul pe drumurile publice în jumătate din județele țării, iar vămile din estul și nordul României au fost blocate de coloane cu mașini grele, camioane și tractoare. Întrebarea la care nu are nimeni răspuns este cine se află în spatele acestor mișcări de stradă care au loc în România, dar și în alte țări europene, precum Germania, Olanda, Spania sau Franța. În toate aceste cazuri, există posibile conexiuni ale protestelor cu partidele naționalist-extremiste. De altfel, încă din prima seară a protestelor, George Simion și Diana Șoșoacă au mers să se afișeze în mijlocul fermierilor și transportatorilor nemulțumiți de măsurile Guvernului. În fiecare zi de protest, pe Tik Tok, cea mai folosită rețea socială din România, cei care administrează conturile afiliate AUR au fost prezenți între protestatari și au făcut transmisiuni live, chemând româniii să iasă în stradă, la revoltă. 

România are o destul de mare experiență în ceea ce privește organizarea unor evenimente de protest anti-guvernamental cu sprijin ascuns din zona politică. În mai multe rânduri, minerii au fost folosiți ca masă de manevră.

Greva minerilor de la Lupeni din august 1977 este un prim exemplu în acest sens. Liderul minerilor de atunci, Costică Dobre, pe care nu părea să-l știe nimeni, dar care negocia la Lupeni cu Nicolae Ceaușescu condiții mai bune pentru mineri, apare, la scurt timp după grevă, ca student la Academia Ștefan Gheorghiu, acolo unde profesor îi era Virgil Măgureanu, viitorul șef al SRI după 1990. După Revoluție, în 1990, Costică Dobre devine casier la Ambasada României la Londra. 

Mineriadele din anii 90 sunt alte dovezi ale implicării politicului în zonele de protest. Prima Mineriadă, cea din ianuarie 1990, a venit ca urmare mitingului organizat de partidele istorice, PNL și PNȚCD, care se opuneau intenției FSN de a candida la alegerile din mai 1990 ca partid politic.

Astfel, au fost mobilizați minerii din Valea Jiului, care au fost aduși la București cu scopul de a “restabili ordinea”. Ortacii, sub coordonarea forțelor de ordine și a liderilor FSN, au organizat raiduri, percheziții și rețineri ilegale la sediile unor partide istorice și organizații care împotriva candidaturii FSN la alegeri. 

Mult mai gravă a fost Mineriada din iunie 1990, atunci când câteva mii de mineri conduși de Miron Cozma au luat cu asalt Piața Universității, din nou sub coordonarea forțelor de ordine. Au fost devastate sediile PNȚCD și PNL, dar și locuințele private ale lui Corneliu Coposu și Ion Rațiu.

Numeroși intelectuali, studenți, persoane cu barbă etc. au fost bătuți, arestați, urcați în dubele Poliției și interogați la o unitate militară din Măgurele. Liderul studenților de atunci, Marian Muntean, a fost și el bătut de mineri și aruncat apoi în fântâna de la Universitate. Ulterior, președintele Ion Iliescu, le-a mulțumit minerilor pentru acțiunea lor vitejească prin care au salvat democrația din România.

La fel ca în cazul Costică Dobre, liderul studenților din Piața Universității, Marian Munteanu, apare ulterior în conducerea Uniunii Generale a Industriașilor din România (UGIR), condusă de George Păunescu, un apropiat al lui Ion Iliescu. Tot el încearcă în mai multe rânduri construcția unor structuri politice naționalist-extremiste, precum Mișcarea pentru România sau Alianța Națională, o formațiune rezultată din unirea PUNR cu Partidul Național Român, condus de Virgil Măgureanu, fostul șef al SRI.

Recent, Marian Munteanu a fost văzut la o adunare a partidului extremist AUR, acolo unde le-a vorbit tinerilor: “Noi, românii, am trăit într-un loc periculos, cu state formate de regulă de alții, pe care nu-i interesa ce vrem noi, nu-i interesa ce nevoi avem noi, ci îi interesa să utilizeze ce se poate utiliza pe aici”. 

Păstrând proporțiile, protestele fermierilor și transportatorilor din ultimele zile aduc cumva aminte de protestele minerilor. Liderii acestor mișcări de stradă sunt, ca și în cazurile enumerate mai sus, personaje necunoscute, dar cu conexiuni în zona politică. 

Personajul Dănuț Andruș

Unul dintre cei mai vizibili protestatari din aceste zile este Dănuț Andruș. Poartă o cușmă pe cap și e foarte vocal. Un personaj nou, care și-a construit pagini de socializare pe Facebook și TikTok abia în vara anului trecut. Prima postare pe facebook: 23 iunie 2023. Prima postare pe TikTok: 1 iulie 2023. Tot în acea perioadă el începe să fie invitat la posturi tv, precum Realitatea Plus și Inedit TV. El se prezintă drept “producător cultură mare și creșterea animalelor”. Dar declarația sa de avere din anul 2020, când a candidat pe listele PSD pentru Primăria Păltiniș, Botoșani, indică faptul că averea sa este zero. Zero terenuri, zero case, zero mașini, zero bani în bancă. La venituri, un salariu de angajat la AVPS Theodor Balș (scris “Teodor Balș”). 

Dănuț Andruș este și președintele Asociației de proprietari Paltinul din Păltiniș. Pagina de facebook a acestei asociații este activă din data de 21 octombrie 2023. Între postările distribuite de această pagină regăsim și unele ale lui George Simion (AUR), dar și unele ale lui Cezar Ionașcu, un consultant de modă care face propagandă Rusiei, devenit celebru în pandemie pentru conspirațiile antivaccin. 

Dănuț Andruș a fost prezent la negocierile cu reprezentanții Guvernului Ciolacu. “Nu am nimic de ascuns! În momentul în care tu ești căsătorit cu o soție și constați că te înșală, ce faci?”, a răspuns Andruș atunci când a fost întrebat despre legătura sa cu PSD. 

Protestatarul Dănuț Andruș pentru Digi24.ro: “Doresc să fac politică pentru că politica este locul unde oamenii împart pâinea”

Într-un interviu acordat digi24.ro, protestatarul Dănuț Andruș a recunoscut că este unul dintre inițiatorii unui nou partid - Alianța Antreprenorilor și Agricultorilor Români, dar neagă faptul că are vreo legătură cu Călin Georgescu, fost președinte de onoare al AUR până în februarie 2022. 

Georgescu a fost anunțat un an mai târziu, în martie 2023, drept noul președinte al Partidului Alianța Antreprenorilor și Agricultorilor. Coincidența de nume între cele două formațiuni este foarte mare.

Întrebat despre acest lucru, Dănuț Andruș ne-a declarat: “Nu am o legătură politică. L-am cunoscut pe dl Georgescu la o formațiune politică care încerca să ia ființă, dar de trei ani de zile nu s-au putut organiza. Fiecare român trebuie să facă politică. Politica lui și nu politica acestor oameni care manipulează grosolan societatea românească”.

Rugat să comenteze acuzațiile care i se aduc, cum că ar reprezenta interesele unor partide politice la aceste proteste, el făcând parte din PSD la un moment dat, Andruș a răspuns ironic: “Da, eu sunt stăpânul inelelor. Tot ce înseamnă politică îmi este subordonat. La nivel național și chiar internațional. Domnule, suntem normali?  Fermierii la nivel național s-au organizat și au pus pe rolul instanțelor un partid politic, dar nu asta e tema acestui protest. Nu înțeleg de ce se tot duce în politic toate problemele astea. Politicul trebuie să rezolve problemele țării. Nu ne asumăm problemele politice la acest protest”.

Întrebat dacă el dorește să facă politică, Dănuț Andruș a spus: “În continuare doresc să fac politică pentru că politica este locul unde oamenii împart pâinea. Observăm că de 34 de ani, niște oameni care împart politic pâinea și-au făcut niște foloase pentru ei. Acest lucru trebuie să înceteze. Una din cerințele pe care le avem este oprirea sponsorizării partidelor politice. Cine vrea să facă politică s-o facă bono, probono, nu cu bani. Legea trebuie să fie schimbată”.

Cât despre extinderea revendicărilor protestatarilor, Dănuț Andruș explică faptul că acestea sunt cerute de oameni. “Doleanțele s-au extins pentru că s-au extins protestele la nivel național. Au venit reprezentanți de la toate județele țării și au cerut acest lucru. Problemele care s-au extins țin de fiecare cetățean al României. Sunt sute de probleme care sunt nerezolvate de 34 de ani”.

Personajul Mircea Medan 

Mircea Medan este unul dintre cei care au participat la Guvern la negocieri. Este prieten cu Dănuț Andruș și alături de acesta a depus la Tribunal în octombrie 2023 cererea de înființare a partidului politic Alianța Fermierilor și Antreprenorilor Români. A lucrat în poliție, ultima sa declarație de avere făcută publică în 2021 spunând că a primit salariu de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Pe pagina sa de Facebook, Mircea Medan distribuie adesea postări ale partidului AUR, încă din anul 2020, de la precedentele alegeri parlamentare.

Personajul Augustin Hagiu

Augustin Hagiu este preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT) și în ultimele zile este a fost foarte vizibil la protestele celor pe care îi reprezintă.

El spunea la un moment dat că sunt 6000 de camioane care participă la proteste. Conexiunile lui Hagiu cu lumea politică încep încă din 2015, când devine membru fondtor și apoi este ales ca prim-vicepreședinte al Partidului România Unită, formațiune naționalistă, de extremă dreapta. Zilele trecute, Hagiu a negat că ar reprezenta interesele partidului AUR în aceste proteste.  

Personajul Florin Tomuță

La negocierile cu guvernul, transportatorii au fost reprezentanți nu de Augustin Hagiu, ci de Florin Tomuță, vicepreședinte al COTAR și membru fondator al Asociației Operatorilor de Transport Rutier „Apulum”.

Prezența acestuia la negocieri e cu atât mai stranie, cu cât aflăm că el este și președintele PSD Alba, numit în funcție după ce colegul său, Călin Matieș, fost președinte al filialei, a trecut la partidul AUR. 

Personajul Victor Bălășoiu

Printre protestatarii vocali care apar în imaginile care-l înfățișează pe George Simion huiduit la protestele antiguvernamentale de joia trecută este și Victor Bălăşoiu – primarul PSD al comunei Rociu din Argeș și fiul deputatului Aurel Bălășoiu.

Bălășoiu-tatăl a fost exclus din PSD după ce au apărut în presa de scandal imagini cu tentă sexuală. Familia Bălășoiu este considerată una dintre cele mai bogate familii din Argeș, cu foarte multe proprietăți de terenuri și venituri mari în zona agricolă. 

Personajul Ilie Matei - "Omul șoselelor"

Printre cei mai vizibili protestatari ai transportatorilor la evenimentele din ultima săptămână este un anume Ilie Matei, supranumit “Omul șoselelor” pe pagina sa de Facebook.

Ește șofer de TIR și a fost prezent inclusiv la negocierile de la Guvern. Nu se cunosc slăbiciunile sale politice, însă o fotografie postată de el în iulie 2022 pe pagina sa de Facebook îl înfățișează alături de Florin Tomuță, șeful PSD Alba. 

Printre cei care îi comentează la postările sale pe pagina de Facebook sunt unii care au un limbaj asemănător formațiunilor extremiste. Spre exemplu, Alin Necula scrie: “Propun înființarea unei grupări care să apere dreptatea, să putem efectua arestări, să putem judeca și condamna pe toți cei care se abat de la calea legală. (...) Jandarmeria ar trebui desființată! E un aparat de stat care toacă grămezi de bani doar ca să-i apere pe infractorii de la putere. Mafioților, nimic și nimeni nu o să vă scape de furia oamenilor, istoria se va repeta”.

Daniel Petcu comentează despre “sataniștii de la Bruxelles” și scrie așa: “E genocid de fac în privința fermierilor. Majoritatea sunt melodii de la sataniștii de la Bruxelles pe care danseaza parlamentarii și toate cozile de topor, lingăi, din țară”. Paul Giurchi comentează așa: “Dacă au ajuns să scoată armele la propriul frate, înseamnă că trebuie scoase topoarele”. Iar Paul Giurchi cere “Revoluție!”

Liberali printre protestatari

Unul dintre reprezentanții protestatarilor la negocierile cu Guvernul este Georgian Calotă, fost primar al PNL în comuna Balta Albă din Buzău, în perioada 2012-2016.

Actualmente este consilier județean la Buzău, iar PNL l-a exclus din partid. Declarația sa de avere indică faptul că a avut funcții publice încă din anul 2012, perioadă în care a acumulat multe hectare de teren în comuna Balta Albă.

Un alt liberal conectat la proteste este Ionuț-Lucian Cercel, președinte al Organizației Oamenilor de Afaceri a PNL Buzău. În anul 2020 el a candidat la alegerile parlamentare din partea PNL, însă nu a intrat în Parlament. Și Ionjut Cercel a luat parte la negocierile dintre protestatari și Guvernul Ciolacu. 

Partidul AUR neagă implicarea în proteste

Preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, senatorul Claudiu Târziu, susține că formațiunea sa nu are legătură cu protestele. “Partidul AUR nu s-a implicat în organizarea demonstrațiilor din transporturi și agricultură, însă considerăm că majoritatea revendicărilor celor ieșiți în stradă sunt juste și reclamă soluții urgente și inteligente, în beneficiul economiei naționale și al fiecărui român", spune Claudiu Târziu. El critică 

Modul în care Guvernul Ciolacu a reacționat până acum la protestele din transporturi și agricultură, afirmînd că i-a avertizat pe cei din guvern despre "potențialul de creștere al protestelor dacă puterea se va dovedi surdă şi oarbă la semnalele de alarmă din stradă”. 

"Prin faptul că a fost realmente surprinsă de anvergura protestelor, dar și prin improvizația buimacă din ultimele zile, coaliția PSD-PNL-UDMR probează, cu asupra de măsură, nu numai incapacitatea de administrare a țării, ci și o lipsă sinucigașă a firescului instinct de conservare politică. Asta ar trebui să ne bucure pe noi, cei de la AUR,  singura opoziție reală din România. Însă nu ne bucurăm și nici nu ne dorim să capitalizăm din asta. Nu decontul electoral catastrofal al actualei puteri ne interesează, ci ne privește și ne responsabilizează adevărul trist că, din pricina lipsei de viziune economică în interes național, suferă, iată, producătorul agricol român, transportatorul român, de fapt, până la urmă, fiecare cetățean al acestei țări devastate de incompetența și jaful ultimelor mai bine de trei decenii", a mai spus Claudiu Târziu.

The Guardian: Fermierii protestează în Europa și de asta profită partidele extremiste

Guvernele europene se confruntă cu o problemă tot mai presantă: toate aceste nemulțumiri și proteste ale fermierilor atrag „atenția” partidelor extremiste și mișcărilor conspiraționiste care instigă la rezistență „în masă” răsturnarea guvernului, se arată într-o analiză The Guardian. Anul trecut, fermierii din Olanda au blocat autostrăzile cu baricade din bălegar, ca măsură de protest împotriva deciziei autorităților de reducere drastică a emisiilor de azot. Proteste similare au avut loc în Belgia anul trecut. Proteste similare au avut loc și în Franța și Spania, dar și în Irlanda, în urmă cu o lună. Acum, a venit rândul Germaniei, ce mai mare economie din Europa. 

Fermierii au organizat luni la Poarta Brandenburg din Berlin un protest masiv față de planurile guvernului de majorare a unor impozite: Circa 10.000 de persoane, 3000 de tractoare şi 2000 de camioane au luat parte la protest, după o săptămână în care nemulţumirile agricultorilor au crescut şi mai mult presiunea asupra coaliţiei cancelarului Olaf Scholz, care se confruntă cu probleme bugetare şi ascensiunea forţelor de extremă dreapta. Rezultatele unui sondaj publicat vineri şi citat de dpa arată că peste două treimi dintre germani, mai precis 68%, susţin protestele fermierilor împotriva planurilor guvernului de eliminare a unor subvenţii. 

Conform BBC, extrema dreaptă vrea să declanșeze o revoluție în Germania și să profite de amplele demonstrații de protest ale fermierilor. Au apărut avertizări potrivit cărora mișcarea agricultorilor este infiltrată de extremiști care profită de acest scandal pentru a promova ideologia „Germania prima”. Grupări neonaziste și monarhiste apar în număr tot mai mare la protestele fermierilor care au blocat mai multe străzi din capitala Germaniei. Pe canalele de Telegram au apărut postări cu discuții aprinse despre posibilitatea formării unei rezistențe în masă care să ajute la „demontarea” guvernului. În Olanda, protestele au dus la crearea „Mișcării Fermierului-Cetățean”, un partid rural-populist care a înregistrat rezultate foarte bune în alegerile locale din martie anul trecut și a ocupat locul 6 în alegerile generale din noiembrie 2023. De asemenea, protestele și demonstrațiile au dus la creșterea mesajelor conspiraționiste promovate pe rețelele sociale, legate de pandemia Covid, criza climatică și migrație.