În amintirea întâlnirii pe care au avut-o chiar la Palatul Cotroceni, prinţul de Wales i-a lăsat o fotografie cu autograf, inrămată în lemn imbrăcat în piele. Este doar unul din darurile primite de şeful statului în 2015. Printre cadourile din primul an de mandat se numără o colecţie de icoane şi obiecte de artizanat din folclorul românesc primite de la meşterii populari pe care i-a decorat în luna noiembrie.
Cel mai scump cadou ajunge la 200 de euro. Este o carpetă din Turkmenistan, ţesută manual.
Un cadou cui o valoare mai mult simbolică este un tablou primit de la o elevă din Argeş. Şeful statului a mai primit şi câteva scrisori dintre Mihai Eminescu şi Theodor Rosetti din 1873 şi o carte poştală trimisă de Ion Luca Caragiale.
Şeful statului avea posibilitatea să păstreze toate aceste cadouri, dar pentru că au o valoare simbolică şi pentru că au fost primite în calitate de preşedinte al Romaniei, Klaus Iohannis a decis ca toate cele 43 de daruri să rămână în patrimoniul Administraţiei Prezidenţiale.
Legea reglementează modalitatea prin care preşedintele poate păstra cadourile. Cu titlul gratuit, doar dacă valoarea lor nu depăşeşte 200 euro. Pentru darurile mai scumpe, trebuie să plătească diferenţa.
Valoarea totală a cadourilor primite de Klaus Iohannis ajunge la aproape 3.000 de euro. În ultimii ani de mandat, din cadourile primite, fostul preşedinte Traian Băsescu a păstrat doar două daruri : o machetă de vapor, în valoare de 140 de euro şi romanul „În căutarea timpului pierdut”, al lui Marcel Proust. A fost oferit, în ediţie de lux, de Academia Română şi a costat 50 de euro.