Ce fel de ONG-uri finanțează primăriile

Primăriile şi consiliile judeţene au acordat, în 2016 şi 2017, peste 100 de milioane de euro organizaţiilor nonguvernamentale din domeniul sportului şi evenimentelor culturale. Niciun ban din bugetele publice nu a ajuns, însă, la asociaţiile de luptă împotriva corupţiei, care promovează dezvoltarea economică sau protecţia drepturilor omului. Datele apar într-un raport al fostului Minister pentru Consultare Publică şi Dialog Social.

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Pe primul loc la finanţare nerambursabilă se află ONG-urile din domeniul sportului. Urmează instituţiile de cult şi cele din zona artă-cultură.

Documentul relevă însă şi un alt fapt. Niciun leu nu a ajuns la ONG-urile din zona justiţie şi anticorupţie, dezvoltare economică, dezvoltare durabilă, egalitate de gen, protecţia drepturilor omului, intervenţii în situaţii de urgenţă, legislaţie, politici publice sau organizaţii studenţeşti.

„Ce interes ar avea un baron local, cum îi spunem, să finanţeze o organizaţie care ar putea să demaşte activităţi din zona de corupţie sau justiţie?”, a comentat Ovidiu Voicu, director executiv la Centrul pentru Inovare Publică.

Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, Robert Negoiţă, se arată surprins de datele raportului.

„Ooo. Astea nu sunt chestiuni lăudabile!”, a comentat el.

Preşedinţii de Consilii Judeţene spun că e vina ONG-urilor că nu au venit să ceară finanţare.

„Ar trebui făcută o analiză şi câte ONG-uri au aplicat la concursul de proiecte. De când sunt preşedinte al Consiliului Judeţean am avut cu Direcţia Generală Anticorupţie parteneriate prin care am popularizat activitatea lor”, spune Radu Moldova, președintee CJ Bistrița-Năsăud.

„Există nişte domenii, dinainte stabilite, aprobate prin hotărârea Consiliului Judeţean. Dacă nu cuprinde un asemenea domeniu de finanţare, nu aveau cum să fie alocaţi banii. Noi nu am avut asemenea linii de finanţare”, spune Dumitru Buzatu, președinte CJ Vaslui.

„Ei nu au deschis finanţări pentru astfel de solicitări. Dacă vor deschide finanţări pentru alte tipuri de activităţi, vor avea şi altfel de solicitări”, spune, în replică, Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

„Aceste domenii nu sunt de interes pentru autorităţi. De aceea asistăm în lunile de vară la numeroase festivaluri, festivităţi şi evenimente organizate, concerte organizate de către primării”, explică Ionuț Sibian, director executiv Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Recomandarea Guvernului pentru teritoriu este să diversifice domeniile pentru care acordă finanţare.