Ce a realizat Guvernul Ponta I în cele șapte luni de mandat

La șapte luni de când şi-a intrat în atribuţii, cea mai grea provocare rămâne economia românească, puternic afectată în 2012 de criză şi de secetă.

Victor Ponta a fost desemnat premier la 27 aprilie, după ce, în urma căderii Guvernului Ungureanu, nici PDL, nici UDMR nu au venit la Cotroceni cu o propunere de prim-ministru.

În cele șapte luni de mandat, Guvernul Ponta nu a excelat în realizări. Majoritatea promisiunilor din primăvară au fost uitate sau amânate, iar cele mai multe rezultate bune sunt mai curând meritul economiei private. În programul de guvernare depus în mai la Parlament, Victor Ponta promitea, printre altele, că va crește substanțial gradul de absorbție a fondurilor europene până la finalul anului.

La acea dată, România încasase efectiv 7,46 % din fondurile structurale alocate de Bruxelles. Opt luni mai târziu, gradul de absorbție a crescut doar până la 9,72 %. O creştere nesemnificativă pentru bugetul pe 2012, care a fost bazat pe o rată de absorbție de minimum 20%. Un prim efect al eşecului a fost scăderea investițiilor publice. Printre victimele tăierii de fonduri se află autostrăzile A3 și A4, magistrala 5 a metroului bucureștean sau şoselele de centură ale Capitalei ori Sucevei. Banii economisiți au fost folosiţi la creșterea cu 8% a salariilor bugetarilor din iunie şi cu 7,4 % în decembrie. Măsurile catalogate drept populiste nu au scăpat de criticile opoziţiei.

Cabinetul Ponta promitea și revitalizarea firmelor de stat neprofitabile. Încercările de privatizare sau restructurare nu au avut niciun succes. Hidroelectrica, gigantul energetic, a fost declarat insolvent în iunie, pentru ca, astfel, firma să scape de contractele păguboase cu „băieții deștepți". Privatizarea Oltchim s-a transformat într-un circ mediatic, iar la TVR Executivul încearcă redresarea colosului cu datorii istorice de 160 de milioane de euro prin disponibilizarea a 872 din cei 3.400 de angajați.

La capitolul realizări, Victor Ponta a inaugurat autostrăzile Bucureşti-Ploieşti şi Bucureşti-Constanţa si podul Calafat-Vidin, încă nedeschis circulației pentru mașini. Toate sunt lucrări realizate, în mare parte, de guvernările anterioare.

Executivul condus de Victor Ponta a reuşit să aducă la buget din taxe și impozite peste 60 de miliarde de lei, cu cinci miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2011. Cifra de afaceri din industrie s-a majorat si ea în cele opt luni de guvernare.

Nu au lipsit nici promisiunile - a promis sprijin financiar guvernamental pentru fabrica de frigidere de la Găești sau pentru fabrica de anvelope de la Slatina.

Scandaluri și demisii

Membrii Cabinetului Ponta nu au fost feriţi de scandaluri. Prima ţintă a fost Ministerul Educaţiei. Corina Dumitrescu, propunerea pentru portofoliu, a fost retrasă după ce presa a descoperit că avea greşeli în CV, un curs fictiv la Stanford şi era implicată şi într-un scandal de plagiat.

O săptămână mai tarziu, Mang demisiona şi el, tot din cauza unor acuzaţii de plagiat. În cele din urmă, portofoliul i-a fost ocupat de Ecaterina Andronescu.

Următorul pe lista presupuşilor plagiatori a fost chiar Victor Ponta. Liderul Guvernului a fost acuzat că ar fi plagiat lucrarea sa de doctorat, publicată în 2003. Potrivit revistei "Nature", premierul României ar fi reprodus zeci de pagini din teză. Două comisii speciale au analizat lucrarea iar concluziile lor au fost contradictorii. Au existat şi ministri care şi-au pierdut protofoliul acuzaţi că nu şi-ar fi respectat prerogativele. Ioan Rus şi Victor Paul Dobre, însărcinaţi cu organizarea referendumului, şi-au dat demisia în august, în urma scandalului listelor electorale.

Nici la Sănătate, lucrurile nu au mers prea bine. Vasile Cepoi a fost nevoit să demisioneze după o investigaţie a agentiei de integritate. Cepoi a fost acuzat de conflict de interese şi de corupţie, în calitate de fost director al Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi. Mircea Diaconu, ministru al Culturii, a fost acuzat şi el de incompatibilitate şi şi-a dat demisia, iar şeful diplomaţiei Andrei Marga nu a stat nici el prea mult în guvern. A fost înlocuit cu Titus Corlăţean, care deţinea portofoliul Justiţiei.

În locul său, ministru al Justiţiei a devenit Mona Pivniceru, cunoscuta opiniei publice pentru disputele cu Traian Basescu.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare a debutat cu acuzaţii de incompatibilitate ale ANI la adresa altor trei miniştri - cel al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Eduard Hellvig, ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, precum şi la adresa fostului secretar general adjunct al Guvernului, Sorin Dan Mihalache. Dintre cei patru, doar ultimul a fost înlocuit din funcţie. În ciuda tuturor problemelor, Victor Ponta a încheiat 2012 ca şef al Executivului nou desemnat.