CCR: Primarii condamnați cu suspendare își pierd mandatul
Președintele interimar al Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a explicat, la finalul ședinței de miercuri, că sesizarea președintelui Klaus Iohanis a fost admisă în unanimitate, legea fiind declarată în totalitate neconstituțională. „Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu și că soluția pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legituitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcției de ales local. Suspendarea este tot o formă de executare a pedepsei”, a spus Dorneanu, adăugând că s-ar fi creat inechități.
În opinia judecătorilor CCR, în momentul condamnării cu suspendare a unui ales local, primarul sau consilierul, fie el local sau județean, președintele de Consiliu județean se plasează înafara cadrului legal de exercitare a funcției, indiferent de forma pedepsei – cu sau fără executare. Concret, în cazul în care unui ales local i se aplică o condamnare cu suspendare și nu i-ar înceta mandatul, ar însemna că i se aplică un privilegiu, „împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art.16 alin (1), (2) și (3) din Constituție”.
Parlamentarii au votat o lege care le permite primarilor condamnați, dar care nu ajung după gratii, să își continue nestingheriți mandatul. Preşedintele a cerut Parlamentului şi reexaminarea acestei legi, însă Legislativul i-a respins solicitarea şi a adoptat proiectul în forma iniţială trimisă la promulgare. Așa că, în 22 iunie, Klaus Iohannis a sesizat CCR.
Legea modifică dispoziţiile referitoare la încetarea de drept a calităţii de consilier local şi de consilier judeţean, respectiv a calităţii de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean, astfel încât aceste calităţi încetează în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu executare, cu excepţia cazurilor de condamnare pentru dare sau luare de mită.
„Pierderea mandatului de către alesul local ce este condamnat prin "hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare" presupune că instanţa judecătorească a stabilit în mod definitiv vinovăţia condamnatului şi a aplicat o pedeapsă privativă de libertate. Odată aplicată pedeapsa, ea urmează a fi executată în condiţiile prevăzute de Codul penal şi individualizate în fiecare caz în parte de instanţa de judecată. Prin urmare toate pedepsele privative de libertate aplicate de instanţe sunt "cu executare", chiar dacă executarea poate fi realizată, în concret, în penitenciar sau prin una din modalităţile prevăzute în Capitolul V privind individualizarea executării pedepsei din Codul penal”, arăta şeful statului în contestația depusă la CCR.
„Noua opţiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real şi vine în contradicţie cu valorile sociale ocrotite prin lege”, potrivit sesizării.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„În opinia noastră, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală şi cu privire la care instanţa a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice în coordonatele statului de drept”, arăta Klaus Iohannis.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
