Curtea Constituțională se pronunță miercuri asupra acordării de către Parlament a unor sporuri de 50% pentru funcționarii publici și demnitari, angajații din Ministerul Transporturilor, precum și a altor sporuri pentru cei cu titlu de doctor. Sesizarea vine din partea Guvernului, care acuză discriminări și lipsa banilor pentru a finanța sporurile acordate de Parlament în vară. Sesiunea de acum are pe ordinea de zi 11 astfel de legi.
Două dintre legile sesizate prevăd majorarea cu peste 50% a salariilor funcționarilor publici (inclusiv demnitari) și a angajaților Ministerului Transporturilor.
Guvernul a cerut CCR să decidă dacă este constituțională modificarea din această vară a unei legi prin care personalul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, primesc un spor de 50%, pentru suprasolicitare neuropsihică. Problema, din perspectiva Guvernului, este că acest spor se aplică salariului de bază al oricărui funcționar public sau demnitar și, astfel, intră în calcul pentru toate celelalte sporuri și facilități pe care le primește această categorie. Potrivit calculelor de la Palatul Victoria, acordarea unui astfel de spor pentru întreg personalul încadrat în funcţii publice ar genera un impact bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de lei, anual.
Angajații Ministerului Transporturilor beneficiază și ei, în urma modificărilor pe care le-a operat Parlamentul în această vară, de o majorare salarială de 57,5%. Asta pentru că parlamentarii au mărit veniturile acestor angajați cu 23 de clase de salarizare succesive față de clasa de salarizare pe care o aveau. Măsura propusă generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei, pentru anul 2016 şi 13,6 milioane de lei, pentru 2017, a socotit Executivul.
O altă modificare a parlamentarilor în an elecdtoral i-a avut în vedere pe bugetarii deținători ai titlului de doctor. Practic, celor care lucrează în domeniul în care și-au susținut și teza, Parlamentul le-a acordat 15% în plus la salariul. Guvernul se opune acestei legi, întrucât mărirea de salariu a celor cu tittlu de doctor s-a făcut deja, iar faptul că li se acordă în plus doar doctorilor bugetari încă 15%, spune Guvernul, este discriminatoriu.
Personalul medical din anumite instituții a fost și el ținta unor modificări ale senatorilor și deputaților. Astfel, acei angajați din rețeaua de spitale și policlinici care țin de Ministerul Sănătăţii, servicii secrete, Ministerul Apărării, Ministerul Transporturilor, să poată primi lunar stimulente financiare în limita a două salarii minime brute pe ţară. La rândul lor, primăriile și consiliile județene care au în grijă spitale, să poată acorda și ei stimulente, dar în limita a două salarii minime brute pe ţară. Guvernul invocă și aici discriminările față de celelalte categorii de medici și asistenți, infirmieri și, de asemenea, cheltuiala în plus la buget, care nici ea nu fusese prevăzută la începutul anului - 3,2 miliarde de lei pentru anul în curs și 5,5 miliarde de lei în 2017.
Primul ministru Dacian Cioloș a declarat, încă din vară, că intenționează să atace la Curtea Constituțională fiecare lege în parte modificată de Parlament prin care se stabilesc cheltuieli noi la bugetul de stat, fără să fie menționate de către senatori și deputați a surselor de finanțare. Cioloș a spus că același Parlament care acordă acum sporuri și facilități fiscale a stabilit bugetul și constrângerile acestuia, deficitul de până la 3%.
PSD l-a chemat luni la Parlament pe premierul Cioloș pentru a prezenta starea economiei, iar purtătorul de cuvânt al Executivului, Liviu Iolu, a anunțat că primul ministru va folosi ocazia și pentru a vorbi despre impactul pe care îl are asupra economiei acordarea sporurilor de către Parlament.
Această ultimă sesiune a Parlamentului are pe ordinea de zi 11 inițiative prin care sunt prevăzute noi sporuri, de la pensii speciale pentru consilierii și experții parlamentari, pentru angajații AEP, până la instructorii de zbor pentru elicoptere și ambulanțieri.