Exclusiv Cătălin Predoiu: Nu a existat un reper privind pragul pentru abuz în serviciu. În zona de evaziune sunt chiar praguri mai mari
La pragul de 250.000 lei pentru incriminarea abuzului în serviciu s-a ajuns pentru că nu a existat un reper. Este precizarea în exclusivitate a ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, care a explicat pentru Digi24 că propunerea a fost discută în coaliție în mai multe ședinte.
„Nici din partea sistemului judciar nu a venit o propunere concretă. Nu este inexplicabil nici acest lucru, pentru că toată lumea s-a ferit oarecum să indice o valoare. De ce? Pentru că nici Curtea Constituțională, nici Comisia de la Veneția, nici reglementări comparate nu ne indică un reper aici. Până la urmă, e oarecum o decizie care ține cont de felul în care gândești protecția acestor interese”, a spus Cătălin Predoiu.
„Singura indicație orientativă a fost în alte reglementări care există în prezent, în zona de legislație penal-fiscală, unde în zona de infracțiuni privind evaziunea fiscală, de exemplu, sunt valori comparative, ba chiar praguri mai mari”, a adăugat el.
„Acest lucru era firesc să înceapă de la o propunere. În ultimele săptămâni, inclusiv în săptămâna precedentă, au fost două ședințe care au avut pe ordinea de zi aceste chestiuni, legea pensiilor și coduri, pentru că au termen în PNRR”, a spus ministrul.
Potrivit proiectului de lege, care a fost votat de Senat, „fapta funcţionarului public, care cu ştiinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege (...) ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. Dispoziţiile privind condiţia ca paguba să fie mai mare de 250.000 lei nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o fracţiune de abuz în serviciu ori pe neglijenţă în serviciu, într-un interval de cinci ani de la data rămânerii definitive a hotărâri judecătoreşti de condamnare”.
Senatorul PNL Cristian Țăgârlaș, președintele comisiei juridice, a declarat miercuri la Digi24 că pragul de 250.000 de lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu a fost stabilit „în coaliție” și comunicat membrilor comisiei, care și l-au „însușit” și l-au introdus în proiectul de lege. Țăgârlaș afirmă că nu știe cine a propus valoarea pragului, dar spune că este o decizie politică pe care și-a asumat-o. În privința nivelului, care este mai mare decât pragul de 100.000 de lei, propus în OUG 13 din 2017, când sute de mii de oameni au ieșit în stradă, senatorul a făcut trimitere la inflație și la creșterea prețurilor.
După disputele provocate de proiectul de lege, liderii coaliției de guvernare, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au decis miercuri seară să susțină propunerea Ministerului Justiției privind pragul de 9.000 de lei la infracțiunea de abuz în serviciu.
Interviul integral cu ministrul Justiției, Cătălin Predoiu:
-Ne puteți explica în ce formă a plecat de la Ministerul Justiției cu girul Guvernului, desigur, această modificare legată de abuzul în serviciu.
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției: Dacă ne referim la abuz în servicu, este vorba despre o decizie 2017. Cea esențială este din 2017, decizia 392, care stabilește că Parlamentul trebuie să introducă în codurile penale cu privire la abuzurile în serviciu un prag. Un prag valoric.
Aceste decizii s-au acumulat în timp. În anul 2020 a fost elaborată o primă formă a acestui proiect, a fost pusă în dezbatere publică, a rămas în dezbatere publică pe parcursul anului 2020-2021. La începutul anului 2022 ne-am apropiat de faza finală, iar undeva în primăvara anului trecut, deci în 2022 aprilie, acest proiect a fost gata și a fost pus în circuitul de avizare interministerială.
A primit avizele interministeriale. De asemenea a fost solicitat un punct de vedere de la Consiliului Suprem al Magistraturii. Acest punct de vedere a venit într-o formă favorabilă, mai puțin chestiunea pragului, care spunea Consiliul Suprem al Magistraturii, trebuie să fie inclus în lege în consonanță cu decizia Curții Constituționale, fără să se indice un nivel al acestui prag valoric nici către Consiliul Suprem al Magistraturii.
Ce cred eu că este esențial în ceea ce privește a doua chestiune pe care ați ridicat-o, și anume amendamentele adoptate ieri de către Senat. Sunt două idei principale. Prima, faptul că Senatul nu avea cum să evite decizia Curții Constituționale, pentru că acolo nu vorbeam doar de un proiect în dezbatere publică, cum era în faza ministerială. Acolo vorbeam de un proiect care trebuia adoptat, un proiect la care trebuia dat un vot, pentru ca el să devină lege mai departe după adoptarea în Camera Deputaților.
Acest vot nu putea face abstracție de decizia 392 din 2017 a Curții Constituționale, ori această decizie spune foarte clar în paragraful 55 că pentru a constitui o infracțiune, această faptă trebuie raportată la un prag valoric sau la o vătămare de o anumită intensitate a drepturilor și libertăților cetățenești. Deci, în primul rând, Senatul nu putea evita acest prag. Deci, faptul că a inclus în lege nu este nimic nici moral...
-Care era riscul dacă îl evita?
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției: Trecea peste decizia Curții Constituționale și textul ar fi fost neconstituțional, pentru că prescripția Curții Constituționale este imperativ. Deci, primul lucru pe care trebuie să îl înțelegem este că Senatul a acționat firesc în includerea unui prag de în lege.
-La nivel de principiu vă referiți?
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției: Mai mult, în paragraful 56 al aceleiași decizii, 392 din 2017, Curtea Constituțională spune că absența unui astfel de prag a condus la insecuritate în raporturile juridice, la o instabilitate a acestor raporturi juridice, la jurisprudență neunitară. Deci, a arătat și consecințele inexistenței acestui prag.
Într-adevăr, practica anterioară a arătat că foarte multe anchete finalizate cu trimitere în judecată pe abuz în serviciu au fost judecate de instanță și s-a tranșat într-un fel în care nu a fost foarte consonant cu acțiunea procurorilor, în sensul că foarte multe inculpări s-au terminat cu achitări, unele chiar pentru motivație, în sensul că fapta nu există.
Deci, au existat aceste controverse, această insatablilitate în anii precedenți, care probabil a motivat decizia Curții. Reopet, Senatul nu putea face abstracție de decizia Curții Constituționale, asta ca un prim aspect, esențial după părerea mea.
Al doilea aspect esențial care a scăpat dezbaterii de ieri, din câte am observat, este faptul că sub acest prag nu există un vid legislativ, dimpotrivă. Sub acest prag funcționează o contravenție foarte severă, adică fapta care nu are drept consecințe o pagubă care depășește un prag valoric, este sancționată în forma contravenției cu amendă foarte dură. Dacă e săvârșită cu intenție, cu amendă de la 20.000 de lei, la 200.000 de lei. Dacă e săvârșită din culpă, cu amendă de la 10.000 de lei, la 100.000 de lei, plus repararea prejudiciului, evident .
Asta înseamnă că nu poate fi vorba aici despre acțiune deliberată a Senatului, de a lăsa nesancționate de către lege anumite fapte. Dimpotrivă, Senatul a adoptat și acest amendament.
Prin urmare, cred că cei doi piloni ai amendamentelor aduse la Senat, acoperă această plajă de fapte, care repet, în trecut au generat o jurisprudență neunitară, satisface exigențele Curții Constituționale și în același timp protejează în două moduri interesele generale ale societății, respectiv valorile protejate prin infracțiunea, respectiv contravenția respectivă, în funcție de prag.
Fie într-o formă penală foarte dură, care poate să însemne fie închisoare, fie într-o formă contravențională pecuniară la fel de dură în zona amenzilor, cu amendă foarte severă, evident în ambele cazuri, pe cale civilă, acțiuni civile în procesul penal, respectiv pe cale administrativă, recuperarea prejudiciul. Acesta este primul meu mesaj ca ministru al Justiție, și anume că aceste fapte nu rămân nesancționate în orice formă ar fi ele promovate.
-Îmi spuneți că Senatul nu putea să ocolească cererea imperatică a Curții Constituționale, care datează de șase ani deja, de a impune un prag pentru inculparea sub această acuzație de abuz în serviciu. De ce a decis ministrul Justiției, Guvernul României ca în proiectul trimis inițial la Parlament să nu avanseze o valoare pentru acest lucru și să lase la latitudinea Parlamentului să aleagă valoarea pragului?
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției: Pentru că a fost o decizie politică la propunerea Ministerului Justiției ca aceasta să aibă loc în Parlament și nu pe parcursul anului 2022, când era limpede că acest proiect nu poate intra în dezbatere parlamentară, dat fiind succesiunea de legi care au fost lansate, promovate de Ministerul Justiției spre Guvern și mai departe spre Parlament.
Reamintesc că am început anul 2022 cu o listă extrem de lungă de reglementări care trebuiau elaborate promovate, avizate, discutate și în țară, și cu Comisia Europeană, și cu partenerii instituționali ai Ministerului, CSM, asociații. O listă extrem de lungă, o listă care debuta cu legea privind desființarea secției pentru investigarea infracțiunii din justiție, așa-zisa secție specială.
Apoi legile justiției, trei legi ale justiției foarte importante. În paralel exista și legea privind avertizorii publici, deci o serie de teme extrem de sensibile care au reținut agenda publică, și care ulterior au ajuns pe agenda Parlamentului și cred că, în mod corect, s-a decis la propunerea Ministerului Justiție, dar s-a decis de către coaliție, deci coaliția a sprjinit Ministerul Justiției, nu este vorba doar că Ministerul Justiției are meritul de a fi trimis proiectul la Parlament fără un prag. Nu asta este discuția și nu e corect dusă în sensul acesta, ci a fost o decizie gândită, luată rațional, pentru că asta a permis o dezbatere publică etapizată a celor teme fierbinți. Repet, începând cu desființarea SIJ, legile justiției, care ele încorporau o serie de teme extrem de sensibile și pentru sistemul judiciar, dar și pentru societate și care se cereau a fi discutate pe îndelete, avertizorii și așa mai departe.
E foarte simplu să judeci privind focalizat pe un singur instrument, respectiv acest articol dintr-un proiect de lege sau din două proiecte de lege, să le gândim cumulat. În realitate poza a fost mult mai mare, agenda a fost mult mai complexă, a fost gândită rațional, discutată politic, a fost sprijinit Ministerul Justiției în toate aceste demersuri pe care le-a făcut: SIJ, legile justiției, legea avertizorului. Apoi codurile penale și cred că ceea ce se intâmplă, emoția care însoțește aceste dezbateri, argumentează etapizare rațională, care a avut loc în anul 2022, pentru că noi ne-am atins toate obiectivele, și Ministerul și coaliția pe zona de justiție în 2022.
-Ne așteptam să fie o dezbatere emoțională, este și firesc, dar fiind istoricul acestei acțiuni. Însă ceea ce trebuie făcut este să introducem raționalitate și să vedem argumentele din spatele fiecărei propuneri. Aceste argumente nu țin, în niciun caz, de tendința, intenția politică de a lăsa nesancționate de lege anumite fapte, dimpotrivă.
-Toate argumentele și această gândire este îndreptată pentru a acoperi această plajă de fapte pe două laturi, și penal și contravențional. Plecând de la o dezbatere care s-a structurat destul de mult în anii precedenți, și anume încercarea de a merge în zona de recuperare a prejudiciilor, a echilibra zona de sancțiuni penale prin recluziune în zona de penitenciar. Cu zona de sancțiune civilă, financiară, pe zona pecuniară, acolo unde faptele sunt de o gravitate mai mică.
Nu e nimic aici inexplicabil sau irațional. Că aceasta înseamnă dezbatere, că pot fi opinii diverse, e cu totul altceva. După părerea mea nu suntem într-o zonă lipsită de moralitate, ci dimpotrivă. Eu cred că în mod curajos, și Ministerul, și coaliția, și Parlamentu și-a asumat această dezbatere și este făcută transparent. Codurile au fost puse prima dată în dezbatere publică în 2020, au fost discutate și în 2021 tot în dezbatere publică aici la Minister.
Pe parcursul anului 2022, de asemenea, avizate interministerial. Nu a fost nimic netransparent în acest proces discutat cu toți partenerii instituționali. Dezbaterea parlamentară este publică, de aceea este dezbatere ca să fie aduse acolo tot felul de propuneri și idei. E mai important și mai util să rămânem în această zonă de raționalitate și să ne uităm la absolut toate reglementările, nu doar la un paragraf, mai puțin decât un paragraf, un aspect al unui paragraf din lege, când el trebuie de fapt încadrat în toată gama de reglementări.
-Cum s-a ajuns la această valoare a pragului care a fost votată în primă cameră de Senat, aproximativ 50.000 de euro, 250.000 de lei când a apărut în forma scriptică? Când a fost luată această decizie? De unde a apărut această propunere? A fost dicutată cu sistemul judiciar? Există o paralelă în legislația națională, europeană? A cui a fost ideea?
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției: Discuția cu sistemul judiciar a avut loc în 2022 și a fost purtată de către Ministerul Justiție. Nici din partea sistemului judiciar nu a venit o propunere concretă. Nu este inexplicabil nici acest lucru, pentru că toată lumea s-a ferit să indice o valoare. Petru că nici Curtea Constituțională, nici Comisia de la Veneția, nici reglementări comparate nu ne indică nici un reper aici. Până la urmă este o decizie care ține cont de felul în care gândești protecția acestor interesepublice, private, drepturile cetățenilor. Fie o gândești în perspectiva sancțiunii penală, a incluziunii, închisoarea, fie o gândești într-o zonă echilibrată a alterna sancțiunea penală cu sancțiunea contravențională și aceea foarte dură, după cum am spus, cu amenzi foarte mari până la 200.000 de lei, plus recuperarea prejudiciului.
Nu a existat nici un fel de reper pe care să ni-l ofere nici Curtea Constituțională, nici Comisia de la Veneția, fiindcă s-a discutat și acest lucru în spațiul public. Nimeni n-a spus că atât trebuie să fie pragul. Singura indicație a fost în zona de legislație penal-fiscală, unde în zona de infracțiuni privind evaziunea fiscală, sunt valori comparative, ba praguri mai mari pentru astfel de infracțiuni, unele merg și către 100.000 de lei și care nu au suscitat atâtea discuții.
Acest subiect are un istoric emoțional. Care îi lipsește astăzi. Am văzut că s-au făcut paralele cu reglementări trecute, nu vorbim de OUG, ci de un proiect de lege dezbătut timp de doi ani.
Singurele repere care puteau fi avute în vedere erau în zona aceasta de legislație fiscal-penală, unde găsim praguri comparative, chiar mai mari. Era firesc să se înceapă de la o propunere și să vedem unde duce dezbaterea.
-Nu mi-ați răspuns. Cine a avansat până la urmă suma, cum a fost agreată, din declarațiile publice ale colegilor, chiar președintele comisiei din Senat, am primit de la partid, am votat...
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției: Această mecanică politică ce conduce la decizii care sunt legislatuive și executive e transparentă, e firească, e democrativă. Există o coaliție, care prin reprezentanții săi a discutat în mai multe rânduri subiectul, la precedentele ședințe ale coaliției.
-Adică săptămâni, luni?
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției: Ultimele săptămâni, inclusiv în săptămâna precedentă au fost două ședințe care au avut pe ordinea de zi aceste chestiuni, legea pensiilor și coduri, au termene în PNRR.
S-a discutat foarte serios, structurat, cu paragrafele esențiale ale deciziei CCR pe masă, s-a conturat acest prag în această coaliție, repet, ținându-se cont de nivelul comparativ al sancțiunile din zona fiscală.
-De ce a decis MJ să avanseze totuși un prag după discuțiile aprinse de ieri? Cum vedeți reacțiile venite din PNL, vă aduc în vedere reacția colegului Pavel Popescu, care vorbea despre un vot rușinos, părere împărtășită și de alți colegi?
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției: Sunt două chestiuni aici, sunt reacțiile unor colegi, nu e căderea mea să judec reacții, nu am funcții în partid care să îmi permită. A doua e întrebare esențială, de ce am avut această reacție. Nu a fost intempestivă, am plecat de la semnalele pe care le-am avut din parlament, de la opinia publuică, în sensul că acest prag este prea mare și poate societatea nu e încă pregătită să meargă pe această balansare a sancțiunilor penale cu cele pecuniare. A fost o reacție rațională, care arată că dezbaterea este deschisă, ne uităm și luăm în serios semnalele primite, am venit cu altă propunere. Bun, dacă această filosofie nu este îmbrățișată, în regulă, atunci ne realiniem la așteptările care sunt în această zonă. Nu este altă intenție de a legifera decât în acord cu voința Parlamentului și societății civile. Nu a fost o reacție individuală să ne dăm de o parte de problemă, să facem o figură secesionistă. Și această decizie a fost discutată cu reprezentanții coaliției, cu primul ministru, unul dintre lideri a și declarat public că MJ ar trebui să gândească altă abordare, să vină cu o propunere.
Nu mă derobez de această colaborare cu coaliția, funcționează pe baze raționale dacă nu plecăm la drum cu procese de intenție, că cineva vrea să slăbească legislația penală. Nici vorbă de așa ceva, vedeți și alte articole din aceste două proiecte, nu fac altceva decât să introducă deciziile CCR în cele două proiecte.
-Ați vorbit despre alternative, despre sancțiuni administrative, despre recuperarea prejudiciului. Este sistemul din România pregătit să facă acest lucru? Societatea civilă reclamă că, dacă nu vine procurorul să facă curățenie, restul instituțiilor de control funcționează și nu prea.
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției: Procurorii au text să facă curățenie cu mijloace de drept penal, după o judecată dreaptă, bazată pe probe, dar sub un prag valoric, vedem cât va fi stabilit, acum este la nivelul acesta jos, vedem cât rămâne, trebuie să avem o sancțiune administrativă. Este complementară, nu înlocuiește, merg împreună. Singura chestiune era stabilirea sferelor de acoperire. Ca urmare a reacțiilor, e clar că sfera de răspundere penală rămâne semnificativ mai mare.
Pe de altă parte, în ultimii ani am făcut progrese la recuperarea prejudiciilor, avem instituția ANABI care s-a specializat în a compleni munca procurorilor și a ajuta la recuperarea prejudiciului. Așa arată cifrele, de la an la an, avem bilanțuri. Iar anul trecut, una din legile importante promovate de coaliție, a fost una de modernizare a cadrului normativ ANABI, de înrărire a ei, cea care recuperează activele ascunse de infractori și care sprijină parchetul, instanțele, Fiscul, cu recuperarea acestor prejudicii. Statul și-a extins capacitatea de a recupera prejudiciile.
Toate chestiunile din Justiție sunt tensionate pentru că vin pe un istoric în ultimii ani, generează emoție, este firesc, înțelegem, dar cred că dacă depășim aceste emoții firești și această intensitate a dezbaterii generată de... Deciziile bune se iau pe bază de raționalitate și privind cât se poate lucid la toate aspectele problemei și nu numai la unele dintre ele.
Și încă o dată...plecând de la o premisă de bună-credință a unei coaliții care a demonstrat acest lucru. Am văzut ieri titluri care au pus efectiv la index coaliția, pe liderii ei, cu privire la bune sau rele intenții mai degrabă față de coaliție. Haideți să judecăm drept. Această coaliție a sprijinit desființarea SIJ, sunt păreri că trebuia să fie făcută altfel desființarea, se poate discuta acest lucru, eu am argumente pentru forma în care a fost adoptată legea, dar SIJ a fost desființată. Această coaliție a sprijinit adoptarea a trei legi ale justiției care consolidează independența magistratuluii, legi care au fost avizate de CSM, legi în care tot ce ne-au propus procurorii prin Parchetul General, DNA, DIICOT, tot ce a venit de la ei s-a regăsit în final în proiectul de lege. Coaliția această a decis, nu altă coaliție. Tot ce a venit de la procurori.
Această coaliție a sprijinit ridicarea MCV, a sprijinit adoptarea legii ANABI, lumea se uită mai puțin acolo, eu vă spun că acolo sunt niște instrumente puternice care își fa deja efectele. Noi coordonăm ANABI, știm ce fac, mai puțin se uită lumea la ce face ANABI, dar eu vă spun că este la fel de important ca acțiunile întreprinse pe linia Parchetului, din perspectiva recuperării prejudiciului.
Această coaliție a sprijinit negocierile pentru ridicarea MCV, care nu au fost deloc simple. Această coaliție iată promovează codurile penale, muncă pe care alte legislaturi trebuiau să o facă din 2014 încoace. Și pune la punct această legislație, receptăm toate deciziile CCR în codurile penale. Într-un cuvânt această coaliție, din păcate și cu regret am văzut-o pusă la îndoială chiar de către unii membri ai coaliției, această coaliție a sprijint rezolvarea unei agende a justiției într-un timp scurt de un an de zile, închizând subiecte care stau deschise de ani de zile. De ce se judecă cu rea-credință voința politică a acestei coaliții când toate probele din teren arată că tot ceea ce a făcut a fost în direcția sprijinirii agendei justiției prin toate cele trei partide.
-Bun. Că un anumit subiect este controversat, că naște semne de întrebare sau critici sau pot fi idei mai bune, este în regulă, asta este o dezbatere democratică, este un alt aspect pentru că iar s-a făcut o paralală incorectă, după părerea mea.
Această coaliție a lucrat la lumina zilei cu presa informată. Nu au fost nici ședințe secrete, nici ședințe de care nu s-a dorit să se știe, totul a fost transparent. Normal că voința politică este generată apoi prin cadre legislative sau prin Guvern în acte legislative, dar așa funcționează această Coaliție. Totuși a dus această agendă foarte departe. Mai avem aceste proiecte de legi privind adoptarea codurilor penale și pot să spun că agenda Ministerului Justiției s-a încheiat de la instalarea coaliției și până la rotativă, s-a încheiat, deci cu 2 luni înainte. Deci nu era de ajuns să lucreze aparatul Ministerului Justiției. Aparatul a lucrat și în 2020, și a lăsat pe masă teanc multe din aceste reglementări. Bun, ele au devenit lege abia în 2022, de ce? Pentru că coalițția din 2021 nu a funcționat. Sigur că a clamat că sprijină justiția, că face, că sprijină, că drege. Domne, din gură e ușor să dai fără să faci nimic în viață. Din gură e ușor să dai și să dai cu pietre în membrii coaliției.
Și această coaliție în 2022 la Minister aici a sprijinit toată agenda Justiției. Ce pot eu să îi reproșez? Cum pot eu să mă derobez de deciziile coaliției? Doar pentru că este un subiect controversat? Nu este corect politic asta. Și nici moral dacă vreți. O coaliție trece prin momente fericite și momente dificile.
-A fost un moment dificil?
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției: Este. În continuare este pentru că dezbaterea continuă.
-Putea fi evitat?
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției: Nu cred. Pentru că am gândit o progresie a acestor dezbateri, știam că va fi complicat, trebuie să facem față deschis și fără ascunzișuri. Domne, așa am gândit niște lucruri împreună. Bun, poate nu le-am gândit bine. În regulă? Hai să le reluăm.
-Dar considerați că o parte a coaliției nu și-a asumat?
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției:Coaliția nu este făcută din roboți, sunt oameni în partide, au păreri, le respect, au opinii... este absolut firesc să le dezbatem, absolut firesc să ne criticăm între noi și dacă nu punem reaua credință și dacă nu pornim cu procese de intenție la drum. Vorbim de Justiție, nu? Păi Justiția nu înseamnă proces de intenție, ci pe bază de probe. De ce să ne judecăm pe procese de intenție? Probele, faptice, instituționale arată că această coaliție a sprijinit încheierea agendei justiției pe probleme majore în mai puțin de un an de zile, care trenau de ani de zile. Eu personal nu am ce să reprosez doar pentru că avem o dezbatere aprinsă de Parlament. Dacă nu dezbatem acolo unde dezbatem? Nu sste în regulă. În Parlament se dezbat lucrurile, cu societatea civilă, cu dialog, cu argumente.
Rotației. Ministerul Justițieie este parte a rotației la Guvernare. Ce lăsați succesorului, pe de-o parte, și v-ați dori să rămâneți?
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției: Nu las eu, lăsăm noi, toată echipa care a muncit și la capitolul realizări lăsăm pentru cine am făcut, interesul public.
-Ce restanțe lăsați?
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției:Restanțe nu sunt, dar rămâne următorului minister, la acest minsiter rămân o multitudine de proiecte de continuat, mă gândesc la zona digitalizării, la continuarea unor investiții începute în anii precedenți în zona de instanțe și parchete prea puține după părerea mea, dar trebuie înmulțite. Este Cartierul Justiției care a avansat foarte mult, avem penitenciare noi în construcție, avem lucrări de extindere a unor capacități, a unor penitenciare existente pe baza unui plan pe care în 2019 noiembrie l-am discutat și negociat cu CEDO, Consiliul Europei și Drepturile Omului. Sunt multe lucruri de făcut, așa rămâne fără îndoială. În ceea ce privește protocolul nu mă rugați să îl comentez.
Va rămâne destul de făcut pentru cel care va veni sau cei care vor veni. În orice caz, va rămâne mai puțin decât am găsit eu inițial.
Editor : M.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
