Cât de importante vor fi partidele cu minimum trei membri pe scena politică?

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Noii deputați s-au rătăcit pe holurile Parlamentului

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

Înființarea unui partid nu garantează și câștigarea unui loc în Parlament. Acolo unde partidele mici pot face diferenţa.

„Între partidele înregistrate şi partidele reale e o mare distanţă. Dacă un partid care este format din trei membri reuşeşte să obţină voturi înseamnă că are calităţi supranaturale”, consideră Cristian Pîrvulescu, analist politic.

Uşa Parlamentului nu se deschide fără cel puţin de 500.000 voturi.

„Alegerile sunt testul suprem al partidelor mici. De altfel, vorbim deja de câteva zeci de astfel de partide, despre care multe nu ştim. Nici analiştii politici nu le dau prea multe şanse, poate doar la alegerile locale să câştige câteva primării. În goana după Parlament sunt condamnate să devină partide satelit pentru partidele mari, care au din nou de câştigat”, relatează Anca Suciu, reporter Digi24.

De pierdut ar putea avea noua formaţiune a lui Călin Popescu Tăriceanu - PLR, dar și UDMR, PC sau UNPR. Voturile lor, şi aşa puţine, se pot dispersa odată cu apariţia unor partide noi.

„Este minunată pentru a avea un Parlament compus din două partide. Iau electorat de la partidele mici şi toţi care sunt sub 10% vor dispărea”, susține Marton Arpad, deputat UDMR.

Fondatorul PLR, care gravitează în jurul puterii social-democrate, crede că politica se întoarce în „epoca copilăriei”.

„Legea și criteriile, așa cum sunt în momentul de față, împiedică apariția unor partide de buzunar, partide care să încapă într-un microbuz. Nu cred că ar fi benefic să revenim în epoca copilăriei politice”, este de părere Călin Popescu Tăriceanu.

„Și atunci contau etichetele, eticheta FSN, PNL. Electoratul este mai matur în 2015 decât în 1990, votează util. Am văzut-o la alegerile prezidențiale. Asta înseamnă că își orientează voturile doar înspre candidații cu șanse”, mai spune Cristian Pîrvulescu.

Partidul Piraţilor revendică paternitatea modificărilor care ar urma să apară pe scena politică.

„Omul este liber să se asocieze (n.r. potrivit Constituţiei) atâta vreme cât pentru asociaţii şi sindicate sunt suficienţi 3-5 oameni, la partide cer 25.000 de oameni. Ce fel de libertate e asta?”, afirmă Claudiu Mărginean, fondatorul Partidului Piraţilor.

Și politicienii care se reorganizează și își construiesc un nou partid au de câștigat. Este și cazul Monicăi Macovei, care își lansează noul partid de 1 martie.