Cariera lui Vasile Blaga
Vasile Blaga s-a afirmat în PD, partid în care s-a consacrat drept un bun organizator. A coordonat aproape toate campanile electorale ale partidului şi, după cum a spus-o chiar el, nu a pierdut niciuna. A fost unul dintre apropiaţii lui Traian Băsescu, cel pentru care a coordonat câteva campanii.
După Revoluţia din 1989, Vasile Blaga a intrat în politică, fiind iniţial preşedintele al CFSN Ştei (judeţul Bihor), iar apoi deputat FSN, în prima legislatură 1990-1992.
Odată cu ruperea FSN, Vasile Blaga intră în Partidul Democrat, condus atunci de Petre Roman, ca membru fondator. Nu candidează la alegerile parlamentare din 1992, fiind numit mai întâi prefect al judeţului Bihor, iar apoi director general la Direcţia Regională Vamală Oradea - activitate care i-a atras multe critici în cariera sa politică, notează News.ro.
Din 1996, odată cu alegerile legislative, revine în Parlament ca senator, până în anul 2000. Urmează o nouă pauză de patru ani din Parlament, timp în care urcă treptele către conducerea PD, ca secretar general, apoi vicepreşedinte şi preşedinte al PD Bucureşti.
În 2004 revine în Parlament, ca senator, continuându-şi activitatea neîntrerupt în Senat până în prezent. Blaga este astfel parlamentar aflat la al cincilea mandat.
Tot în 2004, apropierea de Traian Băsescu, devenit între timp şef al PD, se materializează prin poziţia de şef al campaniei prezidenţiale a primarului de atunci al Capitalei. Vasile Blaga devine cunoscut dreptul omul care l-a făcut pe Traian Băsescu preşedinte.
După ce a devenit preşedinte, Traian Băsescu l-a numit pe Vasile Blaga consilier prezidenţial pe probleme de apărare, securitate şi siguranţă naţională, însă nu ocupă acest post decât 8 zile, pentru ca în decembrie 2004 să fie numit în fruntea Ministerului de Interne, funcţie pe care o ocupă până în 2007, odată cu momentul în care PNL a dat afară PD de la guvernare. Între timp, îşi reia şi funcţia de secretar general al PD.
În decembrie 2007, PD fuzionează cu aripa disidentă din PNL şi formează PDL, partid care ajunge la guvernare în 2008, în scurtul Guvern PSD-PDL, în care Blaga este ministru al Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.
Din 2009, odată cu Guvernul Boc 2, Blaga ajunge vicepremier şi ministru de Interne pentru a doua oară, funcţie pe care o ocupă până în 2011. Acesta este şi anul în care începe disputa pentru putere în PDL şi depărtarea de Traian Băsescu.
În mai 2011 este organizată o Convenţie Naţională a PDL, la care candidează Emil Boc (susţinut de preşedintele Traian Băsescu) şi Vasile Blaga. La finalul zilei, Boc rămânea lider al PDL, cu 868 de voturi, faţă de cele doar 499 obţinute de Blaga.
Înaintea Convenţiei, Traian Băsescu îl ataca dur pe Vasile Blaga. „PDL nu poate fi condus prin căprărie, n-are nevoie de un caporal, ci de un preşedinte”, spunea şeful statului atunci.
După Convenţie, Blaga pierde poziţia sa tradiţională de secretar general, însă devine preşedinte al Senatului, o funcţie pe care o ocupă până în 2012.
Atunci, Vasile Blaga încearcă din nou - de data aceasta cu succes - să câştige şefia PDL.
În februarie 2012, Emil Boc demisionează din fruntea Guvernului, ca urmare a protestelor de stradă pornite în urma Legii sănătăţii susţinută de preşedintele Traian Băsescu.
Este numit în funcţie un Guvern condus de Mihai Răzvan Ungureanu, pe care PDL îl sprijină, însă acesta este demis prin moţiune de cenzură în aprilie 2012, când USL ajunge la putere prin Guvernul Ponta.
Blaga este atunci înlăturat de la şefia Senatului, dar odată cu alegerile interne din PDL din iunie, provocate de demisia lui Emil Boc pe fondul rezultatelor slabe obţinute în alegerile locale, devine preşedinte al formaţiunii, intrând în cursă fără contracandidat.
Este stabilită o nouă rundă de alegeri în 2013, având în vedere că Blaga devenise lider în urma unei Convenţii Extraordinare.
La Convenţia din 2013, în cursă intră şi Elena Udrea, susţinută de preşedintele de atunci Traian Băsescu. Vasile Blaga câştigă însă în faţa lui Udrea, dar rezultatul este unul strâns: 2404 voturi pentru el, faţă de cele 2013 ale Elenei Udrea. Urmează acuzaţii de fraudare a alegerilor şi solicitări de renumărare, care sunt însă respinse.
„Poate vă aşteptaţi la un discurs în favoarea unui sau altuia dintre candidaţi, nu pentru asta am venit aici, opţiunile mele sunt cunoscute, am venit să vedem dacă în continuare avem puncte comune care să ne facă parteneri pentru viitor sau nu”, spunea Traian Băsescu atunci, în mijlocul Convenţiei.
Deranjat de rezultatul alegerilor, Traian Băsescu anunţă în acea seară, într-un mesaj video, ruperea formală.
„Adio PD, adio PDL! Noi azi ne-am despărţit definitiv. Luaţi-vă drumul vostru, iar eu îl am pe al meu”, a transmis Băsescu, fostul preşedinte începând la scurt timp înfiinţarea PMP, alături de lideri demisionari precum Elena Udrea şi alţi parlamentari ai formaţiunii.
Vasile Blaga i-a transmis lui Băsescu atunci că „nu ştie să piardă”, urmând un şir lung de atacuri reciproce.
Ca lider PDL, Vasile Blaga a condus partidul printr-o perioadă de opoziţie la adresa guvernării USL, însă, odată cu ruperea Uniunii şi asumarea guvernării de către PSD, a început o perioadă de apropiere cu PNL, condus încă la acea vreme de Crin Antonescu.
Fuziunea s-a oficializat în vara anului 2014, înainte de alegerile prezidenţiale. Deja preşedinte al PNL devenise Klaus Iohannis, după retragerea lui Antonescu, provocată de eşecul de la alegerile europarlamentare din primăvara acelui an.
Odată ce Iohannis devine lider al PNL şi prezidenţiabil al partidului, Vasile Blaga îşi reintră în rolul de şef de campanie, funcţie în care a fost învestit în 2014. După câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Iohannis, Blaga a rămas în conducerea PNL în poziţia de co-preşedinte din partea vechiului PDL, alături de co-preşedintele Alina Gorghiu, care reprezintă PNL.
În 2017, PNL urmează să organizeze un Congres pentru finalizarea fuziunii şi alegerea unui preşedinte unic. Nici Alina Gorghiu şi nici Vasile Blaga nu îşi anunţaseră încă intrarea în această competiţie.
Copreședintele PNL Vasile Blaga, acuzat de trafic de influență de DNA, a demisionat astăzi de la conducerea partidului și din funcția de șef de campanie pentru alegerile parlamentare. De asemenea, el a anunțat că nu mai candidat pentru un nou mandat de senator de Timiș.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
