Care e adevărul despre scandalul lansat de USR privind „incriminarea delictului de opinie” și cum au ajuns din inițiatori, contestatari

Parlamentul a adoptat luni un proiect de lege potrivit căruia incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. După adoptarea proiectului, USR a acuzat că este incriminat „delictul de opinie” pentru că legea pedepsește incitarea la ură sau violență pe criterii de opinie sau apartenență politică. În fapt, legea transpune o Directivă-cadru solicitată de Comisia Europeană, iar amendamentul criticat acum de USR a fost propus în trecut chiar de Ministerul Justiției în mandatul lui Stelian Ion și asumat de colega sa, senatoarea USR PLUS din Comisia Juridică Simona Spătaru.

Proiectul adoptat de Parlament modifică articolul 369 din Codul Penal care în prezent stabilește că sunt considerate infracțiuni doar incitarea la ură şi discriminare, prin orice mijloace, împotriva unei categorii de persoane.

Prevederile privind instigarea la ură şi discriminare a unui grup apar în Decizia europeană 2008/913/JAI, care a avut termen de transpunere în legislația națională luna noiembrie 2010. Autoritățile au susținut, la momentul respectiv, că au transpus directiva, însă, în realitate, dispoziţiile actului normativ european au fost transpuse incomplet. Comisia Europeană a atenţionat România în mai multe rânduri, invocând o serie de deficiențe ce au în vedere că legislaţia penală naţională incriminează instigarea publică la violenţă sau la ură împotriva unui grup de persoane, fără a se referi în mod expres şi la instigarea împotriva unui membru al respectivului grup de persoane. De asemenea, directiva europeană face referire la criterii precum rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică.

Anul trecut, Parlamentul a adoptat o propunere legislativă, inițiată de Ministerul Justiției condus de fostul ministru USR Stelian Ion. Proiectul venit de la MJ a fost inițial modificat la Senat, chiar la propunerea ministerului, propunere susținută de senatorii USR, fiind introduse criterii clare precum rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA, criterii care au fost eliminate ulterior la Camera Deputaților și înlocuite doar cu sintagma „dintr-o anumită categorie de persoane”.

Președintele a contestat legea la CCR pe motiv că aduce atingere principiului previzibilității și clarității normelor pentru că lipsesc „criterii
de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică”, așa cum cerea directiva europeană.

Întoarsă în Parlament, după ce Curtea i-a dat dreptate președintelui, legea a fost completată din nou cu un amendament adoptat în Senat, în care erau enumerate criteriile inițiale.

Toate criteriile enumerate sunt deja prevăzute și în Codul Penal la art. 77, care face referire la circumstanțele agravante ale unei fapte penale, iar la litera h. a articolului respectiv regăsim „săvârşirea infracţiunii pentru motive legate de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte.”

Astfel, prevederile din Codul Penal au fost preluate și în proiectul legislativ.

Luni, în Comisia Juridică din Camera Deputaților, printr-un amendament asumat de președintele comisiei Laura Vicol, a fost eliminată din varianta adoptată de Senat doar sintagma „ori pentru alte criterii de acelaşi fel”, despre care Laura Vicol spune că „se lăsa un cadru larg unor interpretări”. 

Cum s-a ajuns la „incriminarea delictului de opinie” și cum își schimbă Stelian Ion părerea când nu mai e ministru

După ce proiectul de lege a fost adoptat luni și de plenul Camerei Deputaților, cameră decizională, USR a acuzat că este incriminat delictul de opinie. Deputatul jurist Mihai Badea, fost președinte al Comisiei Juridice, a acuzat că este incriminat delictul de opinie pe motiv de apartenență politică.

„Practic, orice critică mai substanțială pe care un cetățean obișnuit sau un jurnalist o va aduce unui politician sau unui partid politic va putea fi considerată infracțiune și pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”, a declarat Mihai Badea. 

Marți, fostul ministru al Justiției Stelian Ion a declarat că: „Eu personal am fost pentru varianta iniţială a legii, pentru varianta mai largă care fusese constituţională ani de zile”, variantă declarată neconstituțională de CCR. „Această sintagmă pentru prezent este periculoasă”, spune Stelian Ion, cu referire la forma adoptată de Parlament. 

Însă, în martie 2021, atunci când Stelian Ion era ministru al Justiției, ministerul pe care îl conducea trimitea la Senat un amendament care a fost însușit de colega lui Stelian Ion, senatoarea USR PLUS Simona Spătaru, amendament care conținea întocmai prevederile pe care acum USR le critică. Ulterior, legea a fost votată inclusiv de cei 24 de senatori USR PLUS în această formă, însă a fost modificată la Camera Deputaților în forma declarată neconstituțională ulterior.

La un an distanță, Stelian Ion spune că ar fi fost propunerea „reprezentanților MJ”, nu a sa.

„În prima fază, la Senat s-a pus problema de a veni cu criterii pentru discriminare. În aceste condiții, doar pentru a ajuta la redactare, reprezentanții MJ au propus ad-hoc, în ședință, revenirea la textul din vechiul Cod penal. Ceea ce s-a și votat în Comisia juridică a Senatului”, scrie Stelian Ion, într-un mesaj pe Facebook.

„Văzând forma trecută în Senat, pe care nu am susținut-o, am solicitat expres colegilor de la Camera Deputaților să revină la textul inițial al proiectului. Asta s-a și întâmplat”(n.red. text declarat neconstituțional ulterior), mai spune fostul ministru.

Acum, USR se dezice și acuză. Deputatul USR Mihai Badea a acuzat-o luni pe președinta Comisiei Juridice, Laura Vicol, de la PSD, că ar fi introdus acest amendament. Vicol a spus marți că proiectul a venit așa de la Senat.

„De ieri am văzut că s-a rostogolit în toată presa o informaţie falsă şi din păcate a fost preluată de oameni serioşi, de ziare serioase. (...) Această iniţiativă legislativă a ajuns pe rolul Parlamentului în februarie anul trecut, când din guvern făcea parte şi USR. Este o iniţiativă aşadar din partea Guvernului în care s-a solicitat transpunerea unei Decizii-cadru”, a spus marți Laura Vicol.

„Intram în procedură de infrigement dacă nu respectam exact textul Directivei-cadru”, a mai spus Vicol.

USR a anunțat că ia în calcul să conteste legea la CCR. Dacă aceasta nu va fi contesată, legea merge la promulgare.