BNS: Angajatorul va plăti suplimentar, scad veniturile celor în concedii medicale ori de maternitate

Blocul Național Sindical susține, referitor la ordonanța de urgență prin care Guvernul Dăncilă își propune să corecteze unele efecte ale „revoluției fiscale”, că Ministerul de Finanțe a venit, în decurs de câteva zile, cu patru variante de proiect și că pentru niciuna din variante nu a fost realizată o evaluare de impact. Organizația sindicală atrage atenția și ce înseamnă, concret, pentru angajatori ultima variantă a MFP, cea care va fi, probabil, și adoptată în ședința de Guvern programată pentru ora 16.00, deși există semne de întrebare cu privire la constituționalitatea prevederilor.

„În mai puţin de 48 de ore, proiectul de OUG a fost modificat de iniţiatori de patru ori, ultima formă fiind transmisă partenerilor sociali chiar în această dimineaţă”, transmite BNS, printr-un comunicat de presă, arătând și că niciuna din cele patru variante de proiect nu a fost însoţită de o evaluare de impact.

„Lipsa de viziune şi de capacitate de analiză ne-a adus azi în haosul salarial şi fiscal în care suntem. În prima formă de OUG exista o singură prevedere, în mai puţin de 48 de ore Guvernul a renunţat complet la această prevedere, proiectul de OUG în formă finală având cu totul alt conţinut decât forma iniţială. Din punctul nostru de vedere, actualul proiect va adânci haosul salarial şi fiscal pentru că: în ultima sa formă proiectul de OUG creează un mecanism prin care, pentru angajaţii cu timp parţial şi salarii mai mici decât salariul minim, angajatorii trebuie să suporte diferenţa între contribuţia socială calculată la salariul minim şi contribuţia socială calculată la salariul realizat”.

BNS oferă şi un exemplu, al unui contract de muncă pentru o normă de lucru de patru ore, şi arată că la salariul minim corespunzător de 950 lei angajatorul trebuie să plătească suplimentar 237 de lei/lună/salariat.

„Nu există niciun fel de precizări concrete cum s-ar putea pune în practică o astfel de măsură, mai ales că devine aplicabilă inclusiv pentru drepturile salariale aferente lunii ianuarie, iar Legea 263/2010 privind sistemul public de pensii se referă în toate prevederile sale, ca şi Codul Fiscal, doar la contribuţii sociale individuale. Cum vor fi luate în calcul la stabilirea dreptului la pensie aceste contribuţii sociale achitate de angajator? Aşa începe haosul şi în sistemul public de pensii!”, se menţionează în comunicat.

Urmează disponibilizări sau rectificare bugetară?

Conform BNS, deşi proiectul de ordonanţă de urgenţă nu menţionează existenţa unui impact asupra cheltuielilor bugetare, în mod evident o astfel de măsură înseamnă o creştere a cheltuielilor de personal pentru salariaţii din sectorul public angajaţi cu contracte cu timp parţial.

Lipsa evaluării de impact asupra bugetului lasă să se înţeleagă că ordonatorii de credite vor trebui să-şi gestioneze această situaţie în interiorul actualei anvelope salariale, aşa cum a fost aprobată prin Legea bugetului de stat pentru anul 2018.

„Ne pregătim de disponibilizări sau de rectificare bugetară? Nu se poate găsi o explicaţie plauzibilă pentru care un salariat cu contract de muncă cu timp parţial şi un câştig salarial mai mic decât salariul minim brut pe economie trebuie să plătească contribuţii sociale calculate utilizând ca bază salariul minim, în timp ce o persoană ce desfăşoară activităţi independente, de exemplu consultanţă, inclusiv în sectorul public, cu un venit lunar mai mic decât salariul minim, are libertatea de a decide dacă să plătească sau nu contribuţii sociale”, se spune în document.

În ceea ce priveşte soluţia propusă pentru categoriile socio-profesionale scutite de la plata impozitului pe venit, BNS menţionează că aceasta este una pe termen scurt şi se referă doar la anul 2018, perioadă în care se aşteaptă ca şocul să se absoarbă de la sine.

Conform normelor de aplicare la Codul fiscal, în cazul salariaţilor ce lucrează cu contract de muncă de 12 luni în sectoare de activitate sezoniere 'scutirea prevăzută la art. 60 pct. 4 din Codul fiscal se aplică şi în situaţia în care persoana fizică desfăşoară activitate în baza unui contract de muncă cu timp parţial de lucru, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2)'. Reglementarea este similară inclusiv în cazul celorlalte categorii de persoane scutite de plata impozitului pe venit, respectiv: persoane cu handicap, cercetători sau programatori IT.

BNS susţine că proiectul de OUG se adresează doar salariaţilor din aceste categorii, angajaţi cu contract de muncă cu timp complet. Angajaţii cu normă parţială - persoane cu handicap, cercetători, programatori IT sau angajaţi din domenii sezoniere ce lucrează 12 luni nu vor beneficia de acest mecanism. BNS consideră că un astfel de tratament discriminatoriu este imposibil de justificat. Fiecare reglementare dată în acest context multiplică acele cazuri de inegalitate şi discriminează o categorie sau alta.

„Salariaţii din cele patru categorii socio-profesionale ce desfăşoară activitate cu contracte cu timp parţial, dar cu salarii mai mari decât salariul minim, sunt discriminaţi faţă de cei ce lucrează cu normă întreagă. Aceştia înregistrează pierderi de venit net, ca şi cei cu timp complet, dar nu se califică pentru niciunul dintre mecanismele introduse de acest proiect de OUG. Ambele categorii sunt discriminate faţă de angajaţii cu timp parţial şi câştiguri mai mici decât salariul minim, aceştia beneficiind de un mecanism de compensare a pierderii pe durată nedeterminată. Totodată, condiţionarea acordării facilităţii de majorare a câştigurilor salariale cu 20% se referă doar la cei vizaţi de această măsură, nu la tot personalul companiilor respective, ceea ce ar putea lăsa loc din nou unor comportamente abuzive şi discriminatorii”, se menţionează în comunicat.

Conform BNS, mecanismul creat determină o pierdere a veniturilor fondului unic de asigurări de sănătate, sumele respective sunt doar regularizate în interiorul sistemului, practic restul salariaţilor va asigura finanţarea pentru această măsură. Formula introdusă de proiect presupune în fapt o reglare a salariului net prin intermediul contribuţiei de asigurări de sănătate.

„Este imposibil de justificat de ce un salariat cu un salariu brut de 6.600 de lei plăteşte CASS 660 lei, iar un salariat din categoriile mai sus menţionate, cu acelaşi câştig salarial brut, plăteşte CASS 358 de lei, în condiţiile în care beneficiază de acelaşi pachet de servicii medicale. Soluţia propusă compensează parţial şi pe termen scurt pierderile categoriilor mai sus menţionate însă în detrimentul celorlalţi salariaţi. Ca urmare, o astfel de măsură este una birocratică, greu de pus în practică şi rezolvă doar parţial problema, în schimb este generatoare de noi situaţii de inegalitate”, se arată în comunicat.

Persoanele aflate în concediu medical ori de maternitate vor plăti CAS la întreg venitul realizat

Potrivit BNS, proiectul de OUG conţine un set de măsuri ce vizează persoanele aflate în concediu medical, salariaţi sau şomeri, precum şi persoane asigurate voluntar pentru concedii şi indemnizaţii şi persoanele aflate în concediu de maternitate. În acest moment, cele trei categorii sociale plătesc CAS la o bază fixă, indiferent de nivelul indemnizaţiei, respectiv 35% din câştigul salarial mediu brut pe economie.

Modificarea introdusă prin acest proiect urmăreşte ca aceste categorii să plătească CAS la întreg venitul realizat. În cazul şomerilor aflaţi în concediu medical şi al persoanelor în concediu de maternitate se introduce şi precizarea că CAS se suportă din indemnizaţia de sănătate (indemnizaţia primită pe durata concediului medical). Până în prezent, CAS era suportat din bugetul de şomaj, respectiv din fondul pentru concedii şi indemnizaţii. Sunt dezavantajaţi toţi salariaţii aflaţi în concediu medical, un salariat care câştigă la nivelul salariului minim pierde aproximativ 3% din salariul net prin introducerea acestei măsuri, pierderea de venit net se accentuează în special în cazul salariilor peste medie.

Pentru salariaţii aflaţi în concediu medical şi care câştigă la nivelul salariului mediu, pierderea de venit net este de aproximativ 10%.

În cazul şomerilor, deşi suma aferentă CAS de plată este mai mică, faptul că va fi suportată din indemnizaţia primită de şomer va afecta suma netă rămasă la dispoziţia şomerului aflat în concediu medical, care oricum este foarte mică.

„Având în vedere cele mai sus menţionate, din punctul nostru de vedere, soluţia promovată de Guvern prin proiectul de OUG nu este decât o cosmetizare a adevărului. Problema creată trebuie rezolvată şi nu doar amânată. Rezolvarea situaţiei nu poate veni decât din abrogarea OUG 79/ 2017, cea care a generat efecte ce nu pot fi contracarate fără a crea alte inechităţi şi discriminări”, se mai spune în comunicat.