Bilanț Ciorbea: Ce nu a atacat la CCR și cum a ajuns să verifice o gură de canal

Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională articolul din Legea nr. 90/2001 care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să ajungă premier. Dincolo de faptul că legea aceasta este în vigoare de peste 15 ani, adică și în ultimii doi ani și jumătate scurși de la instalarea lui Ciorbea în funcție, gestul nu face decât să întărească o stare de fapt vizibilă încă de la început: Avocatul Poporului este extrem de receptiv la nevoile celor care l-au pus în funcție și i-au permis să se bucure de o indemnizație consistentă și alte beneficii.

Victor Ciorbea a fost instalat în fruntea instituției numite Avocatul Poporului în aprilie 2014, de către Parlament, la propunerea grupurilor PSD din Senat și Camera Deputaților. Mandatul său este de cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.

Pentru a prelua funcția de Avocatul Poporului, Ciorbea a renunțat, la doar câteva zile de la numire, la funcția de membru neexecutiv al ASF, pe care o primise tot prin votul majorității parlamentare, deși nu îndeplinea una dintre condițiile cerute (cea referitoare la vechimea de nouă ani în domeniu).

Din aprilie 2014 încoace, Victor Ciorbea a închis ochii la ce trebuia să închidă. Mai ales la puzderia de ordonanțe de urgență adoptate de fostul premier PSD Victor Ponta. S-a ocupat, în schimb, de tot felul de lucruri și, de ce nu?, de condițiile din penitenciare ale afaceriștilor corupți.

Ordonanța de după decesul lui Bogdan Gigină

Spre finalului anului 2015, APADOR-CH și alte 21 de organizații neguvernamentale i-au cerut, fără succes, Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională Ordonanța de Urgență nr. 43/2015, prin care Guvernul Ponta a modificat modul în care Serviciul de Protecție și Pază putea asigura coloane oficiale diverșilor actuali și foști demnitari.

Este vorba de ordonanța adoptată după accidentul în care a murit polițistul Bogdan Gigină, care deschidea coloana oficială a ex-vicepremierului Gabriel Oprea.

Cazul Șova

Tot APADOR-CH i-a cerut Avocatului Poporului, în martie 2015, să sesizeze Curtea Constituțională în privința articolului din Statutul senatorilor și deputaților în baza căruia Camera Superioară a decis că nu poate ridica imunitatea lui Dan Șova, respingând cererea DNA de încuviințare a reținerii și arestării senatorului PSD. Și de această dată, Victor Ciorbea a preferat să nu acționeze. În comunicatele postate în acea perioadă pe site-ul instituției se arăta că Avocatul Poporului anchetează cazul unui bărbat căruia îi fusese amputat penisul din cauza unei infecții apărute de montarea greșită a unei sonde și de cazul unui pacient care murise la Spitalul Municipal Rădăuți.

Ulterior, sesizați de parlamentarii PNL, magistrații constituționali au decis că Senatul și-a fundamentat rezultatul votului în cazul Șova „pe dispoziții legale și regulamentare contrare Constituției”.

26 de acte normative într-o singură ordonanță

Tot în martie 2015, 13 organizații neguvernamentale i-au cerut lui Victor Ciorbea să atace la Curtea Constituțională Ordonanța de Urgență nr. 2/2015, prin care Guvernul Ponta modifica nu mai puțin de 26 de acte normative. În plus, ordonanța fusese adoptată fără a fi pusă anterior în dezbatere publică.

Nici de această dată, Avocatul Poporului nu a considerat că există temei pentru a interveni. Aceasta deși nu trecuseră nici două luni de când instituția era aspru criticată de Comisia Europeană, în raportul MCV pentru România, tocmai pentru că nu a contestat la Curtea Constituțională unele ordonanțe de urgență susceptibile să fie în contradicție cu Legea fundamentală.

Ordonanța neconstituțională care a permis migrația primarilor

În august 2014, Guvernul Ponta a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 55/2014, prin care a suspendat pentru 45 de zile legea care prevedea ca primarii să-și piardă mandatul în cazul în care părăsesc partidul sub sigla căruia au fost aleși. După adoptarea ordonanței, președintele de atunci, Traian Băsescu, dar și reprezentanții societății civile au cerut Avocatului Poporului să atace actul normativ la Curtea Constituțională. Răspunsul lui Victor Ciorbea? „Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu stabilește pentru Avocatul Poporului obligativitatea sesizării Curții Constituționale, aceasta fiind o atribuție pe care legiuitorul a lăsat-o la latitudinea sa”. În completare, Ciorbea a mai arătat că „aspectele sesizate excedează competenței instituției” și că, dacă ar depune sesizare, și-ar depăși „poziția sa de neutralitate și de obiectivitate”.

Contestată ulterior, după ce a ajuns în Parlament, iar efectele ei s-au produs în totalitate, OUG nr. 55/2014 avea să fie declarată neconstituțională.

Alte ordonanțe de urgență ignorate

* OUG nr. 94/2014, prin care Guvernul Ponta a modificat Legea Educației naționale în sensul introducerii posibilității ca deținătorul unui titlu științific să poată renunța la acesta.

* OUG nr. 49/2014, prin care Cabinetul Ponta a adus zeci de modificări Legii Educației Naționale, inclusiv în ceea ce privește organizarea unei a treia sesiuni de bacalaureat și a învățământului postliceal. La solicitările repetate primite, Avocatul Poporului a răspuns: „apreciem că nu se impune sesizarea Curții Constituționale”.

Implicare în scandalul Antenelor

În contrast cu lipsa de reacție dovedită în atâtea situații delicate, Ciorbea a considerat însă necesar să se implice în scandalul declanșat de notificarea de evacuare adresată Antena Group de către ANAF. Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu, în februarie 2016, temându-se de o posibilă încălcare a articolelor din Constituție referitoare la libertatea de exprimare și dreptul la informație. Printre altele, Ciorbea își propunea „discuții cu părțile implicate, solicitarea de informații, relații și documente, precum și examinarea aspectelor constituționale, legale și procedurale referitoare la cazul în speță”.

Grijă pentru afaceriștii trimiși după gratii

Și în cazul omului de afaceri Dan Grigore Adamescu a fost vorba de o sesizare din oficiu și chiar de o anchetă la Penitenciarul Jilava. Autosesizarea s-a produs cu doar câteva zile înainte de sfârșitul anului 2016 (29 decembrie 2016), după ce au apărut în diferite publicații articole despre starea gravă a acestuia de sănătate și despre cum le-ar fi fost refuzat rudelor „accesul la vizită”.

Similar, tot în decembrie 2016, Ciorbea a efectuat „o vizită inopinată” la Penitenciarul Mărgineni, pentru a obține informații despre condițiile de detenție ale fostului lider de sindicat Liviu Luca, care refuza hrana. Luca a fost condamnat, în iulie 2016, la șase ani de închisoare în dosarul Petromservice, dosar în care a primit șase ani și două luni de închisoare și Sorin Ovidiu Vîntu.

De o vizită după gratii a beneficiat din partea Avocatului Poporului și ex-primarul Sorin Oprescu, pe când se afla în arest preventiv. Ciorbea s-a sesizat, a mers la Poliția Capitalei, s-a declarat „șocat” a dispus o anchetă și a comunicat că edilul acuzat de corupție „trebuie internat”.

Ceva mai în urmă, în martie 2015, Avocatul Poporului era îngrijorat de condițiile din penitenciarul în care era încarcerat fostul ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi, condamnat la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupție.

Verificarea gurilor de canal și a zonelor pietonale

Tot din oficiu a pornit să facă verificări Avocatul Poporului și în cazul unei guri de canal. „Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și face verificări în legătură cu prezența unei guri de canal neacoperite în incinta Colegiului Ștefan Odobleja din Craiova. Sesizarea din oficiu vizează posibila încălcare a art. 22 și art. 49 din Constituția României privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și protecția copiilor și a tinerilor”, se arată în comunicatul Avocatul Poporului din data de 18 octombrie 2016.

Anterior, în mai 2016, instituția condusă de Victor Ciorbea se sesiza din oficiu pe subiectul zonelor pietonale, cerând clarificarea cadrului legal care reglementează accesul vehiculelor.

Sesizări din oficiu s-au mai produs în cazul preoților care nu au permis înmormântarea a două persoane în cimitire ortodoxe (februarie 2016), în cazul declarațiilor privind sistarea căldurii și a apei calde în București (noiembrie 2015) și a bătrânei jignite de primarul unei comune sucevene (octombrie 2015).

Indemnizație de peste 19.000 lei pe lună

De la 1 august 2015 încoace, grație controversatei ordonanțe de urgență adoptate pe când premier interimar era Gabriel Oprea, Avocatul Poporului are indemnizația mărită la 19.055 lei.

Avantajele financiare ale funcției primite prin votul majorității PSD-ALDE sunt cu atât mai semnificative dacă ne uităm că, în septembrie 2014, Victor Ciorbea declara datorii de peste 1,5 milioane euro și arăta că singurele venituri obținute sunt cele de pe urma funcției publice. În mai 2016, Ciorbea și soția sa apăreau pe lista datornicilor ANAF, iar datoriile către stat datau de dinainte de numirea ca Avocatul Poporului, din perioada când fostul premier era asociat la o societate de avocați. „Atât eu, cât și soția mea facem eforturi deosebite pentru achitarea restului rămas de plată către bugetul de stat, precum și a celorlalte datorii”, transmitea atunci Ciorbea, printr-un comunicat de presă.

Anterior momentului august 2015, tot prin ordonanță de urgență și tot de la Guvernul Ponta, conducerea instituției Avocatul Poporului (Ciorbea și cei cinci adjuncți ai săi) au primit alte beneficii, cum ar fi decontarea cheltuielilor de cazare și de transport de la localitatea de domiciliu până în București. Totodată, mandatul de cinci ani al Avocatului Poporului a început să conteze ca vechime în magistratură.

Nu în ultimul rând, Ciorbea a cerut conducerii Camerei Deputaților să se pună la dispoziția instituției pe care el o conduce un nou sediu, chiar în Palatul Parlamentului. Ceea ce s-a și întâmplat, în august 2016. „S-a aprobat, cu parter și etaj, după cum are și Curtea Constituțională și Consiliul Legislativ”, explica, după aprobarea dată de conducerea Camerei, deputatul Nicolae Mircovici.

La dezbaterea rapoartelor de activitate ale Avocatului Poporului pe anii 2013 și 2014, Victor Ciorbea s-a plâns parlamentarilor că „situația a devenit de-a dreptul dramatică”, deoarece a crescut numărul angajaților în instituție și „unii lucrează într-un pod la 50 de grade vara și la nu știu câte grade minus iarna”, iar alții își desfășoară activitatea „într-o bojdeucă, la propriu, în curtea interioară”.