Într-un interviu acordat în exclusivitate site-ului Digi24.ro, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, dezaprobă declarațiile făcute de premierul Ungariei, Viktor Orban, la Universitatea de vară de la Tușnad, care a atacat UE pentru implicarea în războiul din Ucraina, a făcut afirmații revoltătoare despre amestecul raselor în Europa din cauza imigrației și a subliniat relația privilegiată pe care o are cu Vladimir Putin. „Este regretabil că astfel de idei sunt propagate de pe teritoriul României”, a spus ministrul Afacerilor Externe de la București, care a ținut să sublinieze că România nu este de acord cu discursul premierului de la Budapesta. Aurescu a remarcat însă faptul că, potrivit unei promisiuni pe care a primit-o de la omologul său ungar, demnitarii prezenți la Tușnad nu au abordat teme sensibile pentru opinia publică din România, cum ar fi obținerea autonomiei de către maghiarii din Harghita și Covasna.
În acest weekend am urmărit cu toții declarațiile anti-UE și pro-ruse făcute de către Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, în contextul participării la Tabăra de Vară de la Tușnad. Cu puțin timp înainte de eveniment, ați avut consultări cu omologul dvs. ungar în cadrul cărora ați punctat așteptările României. Cum evaluați conduita oficialilor ungari la finalul acestui eveniment?
Bogdan Aurescu: Da, am fost foarte atenți la toate declarațiile oficialilor ungari de rang înalt care s-au aflat în România, în vizită privată, pentru a participa la evenimentul de la Tușnad.
În cadrul recentei vizite la București a ministrului de externe ungar Péter Szijjártó la 12 iulie 2022, am anticipat acest moment și am pus pe masă, în discuție, în mod direct, vizitele private în România ale oficialilor ungari, inclusiv în contextul prezenței acestora la tabăra de vară de la Tușnad. Cu această ocazie, am subliniat ferm și clar necesitatea și importanța menținerii discursului public al oficialilor ungari în logica și spiritul Parteneriatului Strategic bilateral din 2002, de la adoptarea căreia se împlinesc anul acesta două decenii, și ale Tratatului de bună vecinătate româno-ungar din 1996. Am avertizat și am insistat pentru manifestarea unei atitudini responsabile din partea oficialilor ungari aflați în vizită privată în România. Cu acel prilej, ministrul Szijjártó mi-a oferit asigurări că oficialii ungari care vor participa la evenimentele de la Tușnad vor avea în vedere aceste repere și vor manifesta o atitudine responsabilă față de relația bilaterală. Mi-a spus atunci că este în interesul Ungariei ca relația bilaterală să nu fie afectată.
Bun, ceea ce am putut constata la final este că partea ungară a respectat această parte a înțelegerii noastre, în sensul că discursul public al oficialilor ungari, inclusiv discursul principal de sâmbătă al premierului Orban, nu a fost provocator la adresa României, nefiind abordate sau menționate, în special, chestiuni sensibile pentru noi, cum ar fi așa-zisa autonomie pe criteriul etnic sau acordarea de drepturi colective pentru persoanele aparținând minorităților naționale.
Astfel, solicitările ce au ținut strict de relația bilaterală cu România au fost avute în vedere, nu a fost nimic provocator în mod direct în relație cu România, ceea ce e diferit față de alte ediții ale acestui eveniment.
Dar a existat o serie de declarații provocatoare la adresa UE, la solidaritatea europeană, la sancțiunile împotriva Rusiei, declarații sfidătoare la adresa valorilor occidentale. Cum evaluați aceste declarații făcute pe teritoriul României?
Bogdan Aurescu: Este adevărat. Și este regretabil că astfel de idei sunt propagate de pe teritoriul României, în contextul global complex pe care trebuie să îl înfruntăm cu toții, mai ales că pozițiile noastre oficiale sunt diferite de aceste teze. E clar că nu putem fi de acord cu ele. Nu mai spun de declarațiile privind rasele, care nu sunt acceptabile.
În același timp, discursul premierului Orban de sâmbătă nu a adus nimic fundamental nou, sunt aceleași concepții pe care le-am văzut deja în poziționările oficialilor ungari, doar că au fost puse împreună, iar unele au fost elaborate mai pe larg. Plus alte considerente de politică internă ungară.
Desigur, fiecare stat își definește pozițiile pe teme internaționale așa cum consideră, dar, după cum este bine știut, România nu împărtășește aceste opinii inadecvate, de care ne delimităm în mod clar, pentru că ele afectează solidaritatea europeană privind acțiunea în sprijinul Ucrainei. România a susținut și susține necondiționat suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, mai ales în actualul context. De asemenea, am sprijinit și sprijinim, în orice modalități conforme dreptului internațional, eforturile acestui stat de a face față agresiunii Rusiei. Este clar că Ucraina este victimă a agresiunii ilegale a Rusiei, care este agresorul, iar Ucraina trebuie sprijinită să reziste și să câștige. Sancțiunile decise de UE, SUA și alți parteneri internaționali sunt necesare și utile, România a sprijinit și continuă să sprijine consolidarea regimului european și internațional de sancțiuni împotriva Rusiei, care își produc deja efectele. Iar aceste efecte vor fi resimțite de Rusia și mai mult în lunile următoare, pentru că este nevoie de un anumit interval de timp ca ele să acționeze. A fost și este o abordare corectă din partea comunității internaționale democratice.
De asemenea, suntem consecvenți și fermi ca stat membru al UE, aliat NATO și partener strategic al SUA, și, prin urmare, suntem vocali și extrem de activi în promovarea și consolidarea valorilor democratice, a statului de drept, a ordinii mondiale bazate pe reguli, a respectării dreptului internațional.
Finlanda susține aderarea României la Schengen
La discuția recentă pe care ați avut-o cu omologul dvs. finlandez, acesta a spus că Finlanda susține ferm și necondiționat aderarea României la Schengen. Cum ați ajuns la acest rezultat?
Bogdan Aurescu: Da, l-am sunat pe colegul meu finlandez, Pekka Haavisto, ca să-l informez despre ratificarea protocolului de aderare la NATO în Parlamentul României. De altfel, am sunat-o și pe colega din Suedia să-i spun vestea. Eu am fost în contact strâns în ultimele luni cu cei doi miniștri pe tema aderării la NATO și am făcut demersuri diplomatice consistente pe lângă partea turcă, atât pe lângă omologul meu Mevlut Cavusoglu, cât și, mai ales, pe lângă președintele Turciei, când am fost la Istanbul la finalul lui mai. Acea discuție, care a durat mai bine de o oră, la care am fost împreună cu colegul meu polonez, pentru că eram la Istanbul pentru reuniunea trilateralei pe teme de securitate România-Polonia-Turcia, avea să conteze, așa cum mi-a spus mai târziu omologul meu turc, în marja Summitului de la Madrid, după ce s-a obținut acordul Turciei pentru aderarea celor două state. Desigur, în ansamblul demersurilor diplomatice făcute și de alți actori.
Am fost, în acea perioadă, în contact și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și cu alți aliați. Deci a fost un efort diplomatic românesc care a contat.
Referitor la Schengen, așa cum am spus-o de mai multe ori, și înainte de momentul ratificării protocolului de aderare și al discuției cu ministrul de externe finlandez, Finlanda nu a mai fost demult vocală pe subiectul aderării noastre la Schengen, nu mai exista o opoziție față de aderare. Dar cu prilejul acelei discuții, am vrut să abordez încă odată acest subiect, pentru o reconfirmare a poziției Finlandei și pentru o exprimare publică, clară, a acestei susțineri. Iar colegul meu finlandez mi-a reconfirmat poziția clară de susținere fermă – el a zis că Finlanda ”fully supports”, deci susține pe deplin, și fără rezerve aderarea României la Schengen. Eu cred că a contat și modul în care ne-am implicat concret în susținerea aderării Finlandei la NATO, ca poziție de principiu a României. Mă bucur că acest subiect, al susținerii Finlandei, este clarificat public.
Ați găzduit, recent, la București, cea de-a doua ediție a Conferinței Ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova. Ce reprezintă această Platformă și care sunt obiectivele pe care și le propune?
Bogdan Aurescu: Într-adevăr, la 15 iulie a avut loc, la București, cea de-a doua ediție a Conferinței ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, pe care am co-prezidat-o împreună cu ministrul de externe al Germaniei și ministrul de stat pentru dezvoltare, francofonie și parteneriate internaționale din Franța, Chrysoula Zacharopoulou.
De asemenea, doamna Președinte Maia Sandu a avut o intervenție substanțială, online, în deschiderea Conferinței, în care a prezentat complexul de crize suprapuse pe care le traversează astăzi Republica Moldova și problemele generate de efectele războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei. Republica Moldova a fost prezentă la eveniment printr-o amplă delegație ministerială condusă de Marcel Spatari, ministrul muncii.
Platforma de sprijin reprezintă un instrument fără precedent, care combină tracțiunea politică componentei ministeriale și forța motrică a grupurilor de lucru, create la prima ediție a conferinței, din aprilie, și care activează în domenii cheie pentru reformarea, modernizarea și consolidarea rezilienței Republicii Moldova.
Această inițiativă s-a născut în această primăvară, într-un moment în care, în fața provocărilor întâmpinate de Republica Moldova în actualul context regional și internațional complex, am agreat împreună cu omologii din Germania și Franța, asupra oportunității construirii unui format internațional prin care Republica Moldova să beneficieze de o susținere aprofundată.
Astfel, prima Conferință de sprijin pentru Republica Moldova, din 5 aprilie 2022, de la Berlin, a marcat lansarea Platformei de Sprijin și a generat un important sprijin politic, financiar și tehnic în beneficiul direct al Chișinăului. Concret, Conferința a generat angajamente financiare în valoare de 659,5 milioane euro ca împrumuturi, sprijin bugetar și asistență financiară, angajamente de relocare în alte state a 12.000 de refugiați ucraineni din Republica Moldova, precum și ajutor umanitar în valoare de 71,3 milioane euro. În acest cadru, am anunțat din partea României un sprijin bugetar direct de 10 milioane de euro, în plus față de pachetele acordate anterior.
Conferința de la București a avut loc la trei săptămâni de la momentul la care reuniunea Consiliului European, de la finalul lui iunie, a decis statutul de candidat la aderare pentru Republica Moldova, o decizie istorică, ce lansează în mod efectiv procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.
Iată, această Platformă de Sprijin a devenit un instrument eficient, concret pentru realizarea reformelor necesare in acest sens. Așa cum știm și noi, din propria noastră experiență, procesul de aderare este foarte complex, presupune implementarea unor reforme ample, pe baza unui set corespunzător, cuprinzător de criterii.
Potențial destabilizator pentru Republica Moldova
De cealaltă parte, contextul actual este dificil, marcat de un complex de crize suprapuse, care pun la grea încercare resursele financiare și administrative ale Republicii Moldova și care au un potențial destabilizator.
Vorbim, în primul rând, despre o criză umanitară generată de fluxul de refugiați pentru a cărui gestionare Republica Moldova alocă importante resurse financiare, administrative și umane. În al doilea rând, vorbim despre pierderi economice semnificative, prin perturbarea transporturilor, a lanțurilor de aprovizionare, prin afectarea posibilităților de export și creșteri de prețuri la materii prime și la energie. În al treilea rând, apar și amenințări de securitate, care impun o consolidare a gestionării frontierelor și a combaterii traficului ilegal. Nu trebuie să uităm, de asemenea, că încă de dinainte de războiul din Ucraina, Republica Moldova se confrunta cu o criză energetică. Iar dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat recent, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, am văzut unele tentative de instrumentalizare a actualului context actual, din fericire însă, nereușite.
Pe acest fond, Platforma de Sprijin are o triplă relevanță. În primul rând, pe termen imediat, mobilizează și concentrează un sprijin cât mai consistent, cât mai articulat pentru Republica Moldova, ca să poată să depășească crizele cu care se confruntă. În a doilea rând, pe termen mediu și lung, pentru a sprijini consolidarea securității sale energetice, pentru avansarea reformelor, mai ales cele legate de aderarea la Uniunea Europeană, pentru construirea unui stat de drept funcțional și rezilient.
Iar în al treilea rând, în acest sens, din această perspectivă amplă, strategică, Platforma e foarte utilă pentru atingerea eforturilor de aderare la Uniunea Europeană, pentru că, după cum cunoașteți, există în Opinia Comisiei Europene din iunie, care propune acordarea statutului de candidat, o serie de obiective, care presupun, de fapt, eforturi de reformă. De aceea, Platforma trebuie utilizată pentru sprijinirea eforturilor de reformă pe care Chișinăul va trebui să le întreprindă pentru deschiderea negocierilor de aderare, pentru avansarea, în general, a parcursului european.
Mă bucur că Platforma a devenit, odată cu conferința de la București, un instrument permanent, cu caracter solid, cu valențe atât politice, cât și tehnice, și care va antrena constant resurse financiare, resurse tehnice suplimentare pentru Republica Moldova, care să ducă la modernizarea și la consolidarea rezilienței statului și societății.
Ce rezultate concrete au fost obținute la reuniunea de la București și care sunt pașii următori pentru a ajuta Republica Moldova să treacă cu bine peste actuala perioadă deosebit de dificilă pe care o traversează?
Bogdan Aurescu: Conferința ministerială de la București a fost un eveniment de follow-up la reuniunea de la Berlin, din 5 aprilie 2022, și a marcat consolidarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova într-un instrument cu caracter permanent, la nivel interguvernamental, care abordează provocările curente, dar privește și către viitor. Ea e practic orientată inclusiv către necesitățile de asistență pe termen mediu și lung ale Republicii Moldova, acționând drept pârghie inovatoare și pragmatică de asistență pentru Chișinău.
Evenimentul a reunit peste 30 de delegații, din state membre ale Uniunii Europene, ale G7, ale Asociației Europene a Liberului Schimb, peste zece organizații internaționale, instituții financiare, instituții europene și agenții ale ONU, precum secretarul general OSCE, vicepreședintele BERD și vicepreședintele BEI.
Conferința a cuprins un segment ministerial, precum și desfășurarea simultană a lucrărilor a cinci Grupuri de lucru, care acoperă următoarele domenii: situația umanitară a refugiaților care sunt sosiți din Ucraina, combaterea corupției, securitate energetică, asistența financiară și, respectiv, managementul frontierelor.
Unul dintre rezultatele importante ale Conferinței se referă la crearea, la propunerea noastră, a României, a unui al șaselea Grup de lucru, pe reforma administrației publice și administrării finanțelor publice. E o zonă prioritară de reformă pentru Republica Moldova, inclusiv în planul agendei europene, cu impact direct asupra perspectivelor de dezvoltare economică și de atragere a investițiilor străine.
Sub aspectul asistenței acordate Republicii Moldova, la București am reușit să mobilizăm, cumulat, un sprijin de 615 milioane de euro, din care 432,3 milioane euro granturi. Este un pachet foarte consistent, care vine în completarea asistenței anunțate la Berlin, cum spuneam, în valoare de 659,5 milioane euro. Valoarea apropiată a pachetelor de sprijin anunțate la interval de trei luni demonstrează angajamentul solid, pe termen lung, al partenerilor internaționali ai Republicii Moldova.
Nu în ultimul rând, mesajul politic pe care l-am transmis la Conferința de la București, a fost foarte clar: Republica Moldova nu trebuie și nu va fi singură în efortul pe care îl face pentru a realiza reformele de care are nevoie. Prin urmare, există un angajament ferm al comunității internaționale pentru continuarea și accelerarea sprijinului pentru Republica Moldova, iar acest efort este consemnat într-o Declarație a co-președinților Platformei de Sprijin, care include concluziile conferinței, inclusiv ale activității grupurilor de lucru. Prin urmare, abia așteptăm să continuăm efortul nostru. Următoarea reuniune va avea loc la Paris, la sfârșitul acestui an.
