Anchetă Digi24. Firmele care dețin monopolul investițiilor în clădirea Parlamentului
Informațiile esențiale, pe scurt:
• Palatul Parlamentului a cheltuit, în medie, 24 de milioane de dolari pe an pentru lucrări de investiţii.
• Toţi banii s-au dus către Trustul Carpaţi şi firmele private desprinse din el după 1990.
• Toate lucrările de investiţii au fost realizate prin încredinţare directă, fără licitaţie.
• Palatul Parlamentului nu a putut organiza licitaţii pentru că nu a făcut recepţia lucrărilor.
• În lipsa recepţiei, statutul Palatului Parlamentului este de clădire în construcţie. Câtă vreme durează construcţia, Parlamentului este obligat să dea toate contractele celor 6 firme desprinse din Trustul Carpaţi.
• Firme desprinse din Trustul Carpaţi: TC Carpaţi, Aedificia, Instalaţii Carpaţi, Coninvest Carpaţi, UPA Carpaţi, Construcţii restaurări Carpaţi.
Care a fost „modul de operare”
Palatul Parlamentului este considerat, în continuare, în construcţie. Şi, atâta timp cât are acest statut juridic, este obligat să realizeze toate investiţiile mari prin intermediul aceloraşi firme care au făcut primele lucrări, adică cele desprinse din fostul Trust Carpaţi. Acestea sunt companii private care s-au dezvoltat atât de mult, încât au ajuns să obţină toate lucrările de renovări, reparaţii şi amenajări de care au nevoie instituţiile statului: Preşedinţie, Guvern, ministere.
Douăzeci și patru de milioane de dolari pe an. Atât au primit în medie fostul Trust Carpați și firmele private desprinse din el pentru construirea și investițiile ulterioare de la Palatul Parlamentului. O sumă exorbitantă. Dacă înmulțim 24 de milioane de dolari cu cei 33 de ani de când se tot construiește la clădirea-mamut rezultă 792 de milioane de dolari. Iar cei care au condus Parlamentul în anii de după Revoluție nu știu dacă ar fi putut să taie din cheltuieli. Motivul e cât se poate de simplu: nu s-au putut organiza licitații, explică Gheorghe Barbu, fost secretar general al Camerei Deputaților pentru că: „Această lucrare nu s-a finalizat. Dacă aș fi avut condiții să fac recepție parțială, toate condițiile îndeplinite, aș fi făcut-o”.
„Subsolul încă nu era finalizat. Erau probleme pe partea de ape reziduale. Nu era descentralizată energia electrică”, detaliază și Dan Vasiliu, fost secretar general al Senatului.
Sunt doi dintre foștii secretari generali ai Camerei Deputaților și Senatului. Și susțin că recepția nu putea fi făcută, nici măcar după 2005, când aripa în care se află acum Senatul a fost definitivată.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Valeriu Zgonea, întrebat dacă s-a terminat sau nu această construcție, răspunde: „S-a terminat, deci construcția s-a terminat, este sută la sută bună, deja am început în anumite zone s-o reparăm. N-a fost voință, nu s-a preocupat nimeni de acest lucru. A fost tărăgănată în toți acești ani pentru că le-a făcut plăcere și nimeni nu și-a pus capul cu ce să facem cu ea. Din 2007, 2008 încolo chiar am pierdut timpul. Noi puteam s-o recepționăm chiar și-n 2004, cred”.
Cinci contracte în plin an de criză
Dar cum acest lucru nu s-a întâmplat, Palatul Parlamentului a fost obligat să dea prin încredințare directă toate contractele de investiții firmelor desprinse din Trustul Carpați: TC Carpați, Aedificia, Instalații Carpați, Coninvest Carpați și UPA Carpați. Grosul contractelor au mers însă către primele două: TC Carpați și Aedificia.
În anul 2010, an de criză, firmele desprinse din Trustul Carpați obțin nu mai puțin de cinci contracte la Camera Deputaților și Senat. Dintre acestea, trei sunt la Senat. Unul dintre ele, cel mai consistent de altfel, este scara de acces și intrarea Corp B3. Este un contract obținut de firma TC Carpați. Pentru o sumă deloc neglijabilă: 983.465 de lei.
Aceeași firmă s-a ocupat și de reparații curente de urgență în valoare de 500.000 de lei. Iar Instalații Carpați a făcut lucrări la instalațiile de ventilație . Costul: peste 200.000 de lei.
Și tot în anul 2010, tot firma TC Carpați obține două contracte și la Camera Deputaților. Lucări de reparații ale căii de la C1. Este vorba despre un contract de peste 36 de mii de lei și un alt contract de peste 18 mii de lei. Atenție, am spus reparații. Contractul înițial obliga Palatul Parlamentului să încheie contracte cu firmele din Trustul Carpați doar pentru investiții. De ce și reparații? Nu avem o explicație.
„La toate reparațiile sunt licitații. (...) TC Carpați în 2010 a realizat reparații, așa scrie, la drumul de acces. Da, au câștigat licitația”, spune Gheorghe Barbu.
La precizarea că scrie negru pe alb că e dat prin încredințare directă, el a răspuns: „Nu, nu știu, nu știu, nu e o chestie ilegală”, spune Gheorghe Barbu, fost secretar general al Camerei Deputaților.
De altfel, tot TC CArpați a prins și cea mai mare investiție în Palatul Parlamentului realizată după 1990. Amenajarea corpurilor de clădire în care s-a mutat Senatul. Costul lor a ajuns la 3,5 milioane de dolari. Cea de-a doua firmă, Aedificia Carpați, a prins un contract consistent în 2012 când a realizat pentru Senat lucrări de amenjare a unei intrări. Peste 880.000 de lei.
Zeci de milioane de euro din lucrări la clădiri-simbol
Aedificia Carpați a reușit să câștige în ultimii 20 de ani contracte foarte importante. Lucrări de renovare și reparații pentru Palatul Cotroceni, pentru Guvern, Biblioteca Națională. Ministerul Culturii. Una dintre lucrările importante este acest Muzeu de Artă Contemporană. Realizat în 2001, pentru o sumă ce depășește 10 milioane de euro. Au existat însă suspiciuni legate de modalitatea de atribuire a contractului, dar și de suma cheltuită.
În lipsa unei recepții, Palatul Parlamentului are și alte probleme.
„Dacă eu aș reuși să iau fonduri europene și să am toată energia electrică pe leduri și niște panouri fotovoltaice care să-mi permită să reduc din costuri, dacă aș avea un sistem de energie tehnică modern care să-mi reducă costurile, vă dați seama că banii aceștia i-aș scădea”, a spus Valeriu Zgonea.
Întrebat dacă acum nu se pot face aceste lucruri, el a răspuns: „Nu, nu pot să fac pentru că nu e făcută recepția”.
Camera Deputaților a adoptat săptămâna aceasta un memorandum prin care încep procedurile pentru recepția finală.
Rămâneți pe Digi24 și zilele următoare pentru a afla ce sume a cheltuit Parlamentul în ultimii 20 de ani pe investițiile făcute de firmele din Trustul Carpați. Veți afla cine sunt patronii acestor firme, ce alte afaceri au și cu cine sunt prieteni.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
