ANALIZĂ: Cine sunt parlamentarii cu probleme penale şi de integritate care au fost aleși

Aproape o zecime din senatorii şi deputaţii care au fost aleşi pe 11 decembrie au probleme penale şi de integritate, cei mai mulţi fiind trimişi în Parlament de PSD şi de aliatul său, ALDE, formaţiunile politice care au şi câştigat scrutinul şi urmează să formeze Guvernul, scrie News.ro.

Celelalte formaţiuni politice care au reuşit să treacă pragul electoral şi să trimită reprezentanţi în Parlament au puţini senatori şi deputaţi cu probleme de integritate, o cauză fiind şi numărul mic de mandate obţinute. Totuşi, nu lipsesc câteva nume controversate.

Liberalii, de exemplu, au pus-o cap de listă la Camera Deputaţilor în Maramureş pe mama primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, care în prezent este arestat la domiciliu, fiind urmărit penal pentru luare de mită în formă continuată. Asocierea celor doi pe afişele de campanie a provocat numeroase critici.

De asemenea, Traian Băsescu, preşedintele PMP şi viitor senator din partea formaţiunii a fost cercetat în două dosare penale, „Casa din Mihăileanu” şi „Terenul de la Căşuneanu”. Ambele dosare au fost însă clasate de procurorii anti-corupţie, astfel încât fostul şef al statului nu mai este cercetat în nciun dosar penal la acest moment.

UDMR l-a trimis din nou în Senat, pentru a opta oară, pe controversatul Verestoy Attila. El devine astfel cel mai longeviv membru al Parlamentului României, fiind senator din 1990.

În ceea ce priveşte, însă, PSD, cel mai celebru şi, totodată, mai important parlamentar cu probleme penale este chiar preşedintele social-democraţilor, Liviu Dragnea. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) l-a condamnat definitiv în aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, pentru fraude comise la referendumul din 2012 de demitere a lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României. Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea - preşedinte executiv PSD - având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

Totdată, Dragnea a fost trimis în judecată de DNA la jumătatea lunii iulie a acestui an pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, în dosarul în care este acuzat alături de fosta soţie, Bombonica Prodana, pentru fapte comise pe vremea când era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, respectiv de preşedinte al organizaţiei judeţene a PSD, „cu intenţie, a determinat-o pe inculpata Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman (DGASPC) să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii”. Cele două angajate, spun procurorii, lucrau de fapt la sediul PSD Teleorman, dar erau plătite de stat, figurând ca salariate DGASPC.

Predecesorul lui Liviu Dragnea la şefia PSD, Victor Ponta - reales pentru al patrulea mandat de deputat de Gorj - are şi el două dosare penale pe rol. Ponta a fost trimis în judecată, în septembrie 2015, alături de Dan Şova, pentru nu mai puţin de 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani în dosarul Turceni-Rovinari.

De asemenea, în septembrie 2016, Victor Ponta a fost pus sub urmărire penală, alături de Sebastian Ghiţă, într-un dosar în care este acuzat pentru infracţiuni comise în legătură cu vizita lui Tony Blair în România, în 2012. Procurorii au dispus şi măsuri preventive împotriva lui Ponta în acest dosar: control judiciar şi sechestru asigurator pe unul dintre apartamentele deţinute de fostul prim-ministru.

PSD Gorj a trimis în Parlament un alt social-democrat cu probleme penale - Florin Cârciumaru, primarul municipiului Târgu Jiu. În luna februarie 2016, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat DNA cu privire la săvârşirea de către acesta a infracţiunii asimilate infracţiunilor de corupţie, precum şi a infracţiunii de conflict de interese. Cârciumaru a fost cap de listă la Senat şi şi-a câştigat fără probleme mandatul în Legislativ.

Cel mai nou parlamentar social-democrat cu probleme penale este Eugen Bejinariu, ales pentru al patrulea mandat de deputat de Suceava la alegerile din 11 decembrie. La finalul lunii noiembrie, DNA a cerut Camerei Deputaţilor începerea urmăririi penale a lui Bejinariu în dosarul Microsoft 2. Procurorii anti-corupţie îl acuză pe deputatul social-democrat de abuz în serviciu în formă continuată, infracţiune comisă în perioada 2003 – 2004, când Bejinariu era secretar general al Guvernului condus de Adrian Năstase. Eugen Bejinariu a rămas însă cu imunitatea intactă, deoarece deputaţii nu s-au prezentat la şedinţa în care trebuiau să voteze solicitarea de urmărire penală formulată de DNA.

Şi judeţele vecine Gorjului, Doljul şi Oltul – considerate fiefuri tradiţionale ale PSD - au trimis în Legislativ nu mai puţin de cinci parlamentari controversaţi sau cu probleme penale. La Dolj, a candidat din poziţia de cap de listă la Camera Deputaţilor şi a câştigat mandatul, primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu. Ea a fost trimisă în judecată de DNA pe 19 iulie, într-un dosar în care este acuzată de luare de mită şi spălare de bani. Potrivit procurorilor, în anul 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulţi oameni de afaceri au fost determinaţi de Olguţa Vasilescu, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să facă diverse sponsorizări. În acelaşi dosar cu Olguţa Vasilescu a fost trimis în judecată şi Radu Cosmin Preda, proaspăt ales senator PSD de Dolj. Dosarul Olguţei Vasilescu a fost retrimis până acum de două ori DNA.

La Olt, Paul Stănescu, liderul organizaţiei PSD şi fost preşedinte al Consiliului Judeţean, a obţinut un fotoliu de senator, în vreme ce fratele său Alexandru şi-a reînnoit mandatul de deputat. De asemenea, omul de afaceri Dan Ciocan, un apropiat al fraţilor Stănescu, a intrat şi el în Parlament alături de cei doi. Firmele lui Ciocan au obţinut de la Consiliul Judeţean condus de Paul Stănescu aproximativ trei milioane de lei în 2011, 2012 şi 2014 pentru contracte de deszăpezire. Potrivit presei, în 2015, firmele din agricultură controlate de fraţii Stănescu şi Dan Ciocan au făcut obiectul unei investigaţii a procurorilor DNA. Numele lui Paul Stănescu este vehiculat pentru preluarea Ministerului Agriculturii în viitorul Guvern PSD.

Şi la Argeş social-democraţii au trimis în Parlament doi deputaţi cu probleme penale: Mircea Drăghici, trimis în judecată şi Cătălin Rădulescu, condamnat în primă instanţă – ambii aflaţi la al treilea mandat. Drăghici a fost trimis în judecată în noiembrie 2015 în dosarul fostului preşedinte al CJ Argeş, colegul său de partid Constantin Nicolescu, sub acuzaţia de abuz în serviciu în formă continuată şi complicitate la abuz în serviciu. La rândul său, Cătălin Rădulescu a fost condamnat, în primă instanţă, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la un an şi jumătate de închisoare în dosarul în care DNA l-a acuzat de dare de mită, în legătură cu firma de construcţii pe care o controla – Concordia Con Strade.

PSD a trimis şi din Bacău doi deputaţi cu probleme penale: Gabriel Vlase, care a câştigat al patrulea mandat şi Lucian Şova, deputat din 2012. Vlase este cercetat de DNA pentru trafic de influenţă în dosarul retrocedărilor ilegale, alături de Prinţul Paul şi Prinţesa Lia. În ceea ce-l priveşte de Lucian Şova, acesta este urmărit penal pentru trafic de influenţă în dosarul fostului judecător de la Curtea Constituţională Toni Greblă. În acelaşi dosar cu Şova, procurorii DNA au început urmărirea penală şi faţă de Iulian Iancu, fost deputat de Bacău în legislatura 2012 - 2016, iar din 11 decembrie deputat de Constanţa.

Tot din Constanţa vine în Parlament un alt social-democrat cu probleme penale: Radu Babuş, cercetat de DNA, alături de Radu Mazăre, într-un dosar privind vânzarea la preţ subevaluat a unui teren din Mamaia. Babuş a câştigat al doilea mandat de deputat din partea PSD.

PSD a trimis şi doi foşti miniştri cu probleme penale în Parlament. Unul dintre ei este Titus Corlăţean, care a fost şef al diplomaţiei în Guvernul Ponta şi care şi-a reînnoit mandatul de senator la redistribuire, după ce a candidat în judeţul Dâmboviţa. Corlăţean este acuzat de DNA de infracţiunea de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale la alegerile prezidenţiale din 2014. El nu poate fi însă urmărit penal, deoarece colegii săi din Senat au votat împotriva cererii DNA.

Un alt fost ministru PSD cu probleme penale care a ajuns pentru a şasea oară în Parlament este Ecaterina Andronescu, deţinătoare în trei rânduri a portofoliului de la Educaţie (2000 – 2003, 2008 – 2009 şi 2012). Andronescu a deschis lista de candidaţi a PSD Bucureşti la Senat, deşi este urmărită penal în dosarul Microsoft pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

O situaţie interesantă se întâlneşte la organizaţia PSD Prahova, de unde au fost trimişi în Parlament oameni apropiaţi fostului baron local Mircea Cosma, condamnat alături de fiul său, la opt ani de închisoare pentru corupţie. Dacă în 2012 a fost trimis în Parlament Vlad Cosma, fiul lui Mircea Cosma, în 2016 a venit rândul fiicei fostului baron local, Andreea, să candideze. Trimisă în judecată alături de tatăl şi de fratele său, Andreea Cosma a candidat de pe locul şapte al listei PSD Prahova pentru Camera Deputaţilor, dar nu a reuşit să prindă un loc de  parlamentar. Surse social-democrate susţin însă că Andreea Cosma va ajunge în Legislativ deoarece candidaţii aflaţi înaintea ei pe listă vor demisiona.

Tot de la Prahova a fost trimis în Parlament pentru a doua oară senatorul Radu Oprea. El a fost trimis în judecată la începutul anului 2016 pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

O serie de alţi social-democraţi care au ajuns în Camera Deputaţilor sau în Senat în urma alegerilor din 11 decembrie au fost declaraţi incompatibili sau în conflict de interese de către Agenţia Naţională de Integritate: Mirela Furtună, Claudiu Augustin Ilişanu, Ioan Sorin Roman, Ion Mocioalcă, Ion Călin, Ovidiu Aurelian Flori, Laurenţiu Nistor, Cornel Cristian Resmeriţă, Vasile Axinte sau Emilia Arcan.

ALDE, aliatul PSD începând cu 2014 şi partidul care urmează să intre la guvernare alături de social-democraţi, a trimis, de asemenea o serie de oameni cu probleme penale în Parlament.

Primul în această situaţie este chiar co-preşedintele formaţiunii, Călin Popescu Tăriceanu, trimis în judecată de DNA pentru mărturie mincinoasă, după ce a declarat în faţa procurorilor că nu ştie nimic despre retrocedarea către Paul al României a unor suprafeţe de teren din Băneasa şi Snagov.

Şi Varujan Vosganian a reuşit să-şi păstreze intactă imunitatea după ce şi-a reînnoit mandatul de senator. Acuzat de către DIICOT de constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la delapidare în dosarul Romgaz – Interagro, Vosganian nu poate fi urmărit penal deoarece colegii săi senatori au votat împotriva solicitării procurorilor.

Steluţa Cătăniciu, trimisă de ALDE în Camera Deputaţilor, a fost condamnată definitiv  pentru conflict de interese după ce, pe vremea când era consilier local în Cluj Napoca, a adoptat o hotărâre în favoarea unei societăţi unde avea un interes patrimonial.

ALDE a trimis în Legislativ şi o interesantă colecţie de politicieni traseişti, categorie ale cărei vârfuri de lance sunt senatorul Eugen Durbacă şi deputatul Marius Surgent. Aflat la al doilea mandat de senator, Durbacă deţine recordul traseismului pe scena politică românească: înainte de 1989 a deţinut funcţii în PCR şi a fost chiar membru supleant în Comitetul Central al partidului comunist. După Revoluţie a trecut prin aproape toate partidele politice postdecembriste PSM, PDSR, PDAR, ApR, PD, PUR, PC, UNPR şi ALDE.

Un traseu similar a înregistrat şi colegul său deputat Marius Surgent. Aflat la primul mandat de deputat din cariera politică, Surgent este totuşi un vechi om al partidelor: zece ani a stat în PSDR, doi în APR, cincisprezece în PNL, iar de câteva luni a trecut la ALDE, formaţiune care l-a şi făcut parlamentar.