Alexandru Rafila a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținută de PSD, că soluțiile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), elaborat de Guvern, nu au “nicio legătură” cu analiza problemelor din România, cel puțin pe domeniul de Sănătate. Acesta spune că varianta Guvernului de acum este mai degrabă “un program de shopping”.
„Sunt mai pozitiv decât colegii mei referitor la acest document, fiindcă eu am citit acest capitol – Analiza situației actuale, Pilonul 5 Sănătătate și Reziliență Economică, Socială și Instituțională. Vreau să vă spun ceva. Mi-a plăcut foarte mult analiza făcută în acest document a situației actuale.
Problema apare ulterior. Analiza e foarte bună, dar soluțiile care sunt propuse n-au nicio legătură cu analiza. Adică analiza arată slăbiciunile sistemului de sănătate, lipsa accesului la servicii de sănătate în mediul rural, la categoriile defavorizate arată că finanțarea sistemului de sănătate din România este insuficientă și avem o cheltuială pe cap de locuitor de 1.000 de euro față de o medie europeană de 3.000 de euro.
Arată că în România serviciile de asistență medicală spitalicească înseamnă 41% din totalul fondului de sănătate față de 28% medie europeană.
Arată foarte multe lucruri care sunt adevărate, că speranța de viață în România este mult mai mică decât media din UE, că există mult mai multe decese evitabile în România decât în UE.
Cât m-am uitat la soluțiile care au fost propuse, am constatat că nu există niciun fel de gândire în spatele acestor soluții, o gândire integrativă care într-adevăr să reprezinte redresare și reziliență în România. Sunt lucruri care se pot face acum, nu cred că avem nevoie de PNRR ca să facem.
«Elaborarea sau actualizarea documentelor de politică publică, pentru asigurarea unei abordări unitare care să asigure corelarea și coerența acțiunii autoritățile și responsabilității în gestionarea situațiilor de criză».
Avem nevoie de un plan de redresare și reziliență ca să facem lucrul ăsta?
După aceea, lucruri generale: «Reforma sistemului public de îngrijire medicală spitalicească. Reforma gestiunii fondurilor asigurărilor publice de sănătate». Ce ne împiedică să facem lucrul acesta?
Constat că, cel puțin pe sectorul de Sănătate, nu este un program de redresare și reziliență, ci este un program de shopping. Programele de shopping sunt extrem de bune dacă ele fac parte dintr-o gândire care să ducă și la posibilitatea de dezvoltare a sistemului de sănătate într-un mod sănătos”, a declarat deputatul PSD.
Citește și: Proiectele despre care ministrul Cristian Ghinea susține că vor fi implementate în 5 ani prin PNRR
Cristian Ghinea: Proiectul PNRR este un echilibru realist între ce trebuie şi ce putem să facem
Proiectul revizuit al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este „un echilibru realist între ce trebuie şi ce putem să facem”, a declarat, marţi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, în cadrul unei conferinţe online pe tema proiectului PNRR, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti. El a precizat că dezbaterile publice vor continua pe acest subiect.
“Am împins reforme către ministere, am avut personal discuţii cu domnii miniştri de linie şi, desigur, au fost chestiuni care au rămas pe afară, dar nu vreau să bag în PNRR reforme pentru care nu sunt convins că există ownership ulterior, pentru că nu aş face decât să blochez banii", a mai spus Ghinea.
Ministrul a afirmat că nu sunt excluşi partenerii privaţi de la proiectele din cadrul PNRR, dând exemplu construcţia de spitale.
“Deci primim încă observaţii şi, dacă ne vor ajuta observaţiile, pe 1 mai încep negocierile oficiale cu Comisia Europeană şi după 1 mai se mai pot face ajustări în care vom folosi aceste observaţii cu mare drag", a declarat oficialul din Guvern.
La evenimentul organizat de Reprezentanța Comisiei Europene a participat și Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.
Guvernul a discutat în şedinţa de vineri Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Potrivit documentului, Executivul a bugetat cheltuieli de peste 41 de miliarde de euro, mai mari decât suma destinată României. Cristian Ghinea susținea, anterior, în Parlament, că România va primi pentru Planul Național de Relansare și Reziliență doar 29,2 miliarde de euro, în loc de 30,5 miliarde de euro suma anunțată inițial de președinte și Guvern. Ministrul a declarat că s-a luat decizia alocării unei sume mai mari pentru a avea „o marjă de negociere”.
România trebuie să transmită oficial planul de redresare şi rezilienţă până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
Editor : Alexandru Costea
