Aleșii promit legi, apoi le abandonează
La un an de la deprecierea bruscă a leului în faţa francului elveţian, zecile de mii de români afectaţi sunt nevoiţi, în continuare, să se descurce cum pot. Promisiunile parlamentarilor, chiar dacă s-au materializat în iniţiative legislative, nu sunt aplicate. Legea insolvenţei persoanelor fizice a fost promulgată, dar aplicarea ei a fost amânată cu un an printr-o ordonanţă. O altă iniţiativă, care vizează creditele neperformante bate pasul pe loc în Parlament.
„Legea conversiei creditelor este blocată la comisia de buget din Camera Deputaţilor. Asociaţia Băncilor din România, în mod vehement, s-a împotrivit acestui proiect de lege, fără nicio justificare logică. În momentul de faţă, tot riscul schimbului valutar este suportat numai de cel care a luat împrumutul. Mie nu mi se pare corect să fie aşa”, spune Ana Birchall, deputat PSD.
Parţial abandonate au fost şi aşa-numitele legi Big Brother. Cele trei acte legislative au fost respinse, începând din 2014, de Curtea Constituţională, pentru că încălcau drepturile omului. E vorba de legea privind reţinerea datelor, a cartelelor preplătite şi legea securităţii cibernetice.
„La momentul la care se va întâmpla o catastrofă voi şti spre cine să arăt cu degetul”, a spus George Maior, fost director SRI.
„Aceste acuzaţii sunt de natură de a pune presiune pe judecătorii Curţii”, a replicat Augustin Zegrean, preşedintele CCR.
Atacurile teroriste din Franţa de acum un an au intensificat discuţiile pe această temă. Între timp, George Maior a demisionat de la şefia SRI. În urma consultărilor cu preşedintele Klaus Iohannis, liderii partidelor şi-au asumat modificarea legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal. Legea e deja în vigoare. Dar problema nu e rezolvată.
„Nu avem încă o lege a securităţii cibernetice, nu avem o reglementare cu privire la cartelele PrePay şi ne lipsesc alte instrumente legale ce ar permite adaptarea capabilităţii serviciului la evoluţiile tehnologice. (...) Oricine poate comunica în România anonimizat, ceea ce, în unele situaţii, implică riscuri pentru securitatea naţională. Aşadar lipsa unor astfel de instrumente legale reprezintă o vulnerabilitate sistemică”, a declarat Eduard Hellvig.
Nici de tragedia de la Colectiv nu au stat departe autorităţile. Iniţial, Guvernul a adoptat un act pentru ca pompierii să poată închide, pe loc, localurile fără autorizaţie de incendiu. Aşa s-a descoperit că o lege în acest sens era în vigoare încă din primăvara anului trecut.
„Păcătuim de o supranormare şi suntem obişnuiţi ca la fiecare lege să avem nevoie de hotărâri de guvern sau de acte de aplicare a legii”, a spus Marius Obreja, senator.
Şi deputatul Mihai Sturzu a depus, la Senat, o iniţiativă de completare a acestei legi. El vrea ca toate instituţiile şi localurile să fie obligate să îşi monteze instalaţii automate de stingere a incendiilor, pe bază de stropitori. Proiectul nu a fost încă repartizat comisiilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
