Alegerile locale, test pentru clasa politică. Care sunt noile reguli electorale 

Negocieri în coaliție: PSD ar urma să dea premierul, împărțirea ministerelor rămâne neclară. Ce spun partidele despre cererile USR

Noi detalii în cazul băiatului mort la Spitalul din Târgu Jiu: Medicul de gardă nu a completat foile de observație

Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni

Iohannis spune că alegerile prezidențiale ar trebui organizate „destul de repede”

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Peste mai puţin de un an, românii vor merge la urne. Iar regulile electorale s-au schimbat: preşedinţii de Consilii judeţene nu vor mai fi aleşi prin vot direct, iar candidaţii vor putea cere decontarea cheltuielilor din campanie.

Noua regulă care permite înfiinţarea unui partid cu trei membri va facilita accesul oricărui român la testul electoral care are loc o dată la patru ani.

Asta ar putea genera apariţia unor noi partide, locale sau regionale, care să răspundă mai bine nevoilor comunităţii, prin obiectivele pe care şi le propun. Totuşi, apariţia partidelor precum ciupercile după ploaie ar putea da bătăi de cap românilor atunci când vor consulta buletinul de vot, în căutarea favoriţilor.

Scrutinul local va fi primul în care se vor aplica noile reguli de finanţare a campaniilor electorale. Dacă îşi vor folosi banii legal, candidaţii îi vor putea deconta la stat. Calculele Centrului pentru Studiul Democraţiei arată că alegerile locale ar putea costa 300 de milioane de euro.

„Dacă privim în ansamblul ei, pare mare. Dacă o partajăm, dintr-o dată va fi mai mică. Este o investiţie în viitorul nostru democratic”, a declarat analistul Radu Magdin.

Partidele au învăţat din independenţa afişată de propriii baroni locali. Alegerea indirectă, pe viitor, a şefilor de Consilii Judeţene îi va sili pe aceştia să se supună direcţiei asumate de partidul din care provin, iar Centrul va putea astfel să îşi consolideze autoritatea asupra decidenţilor locali.

Noua lege prevede că postul de preşedinte al Consiliului Judeţean se obţine cu votul majorităţii lărgite a consilierilor. Liderii de CJ-uri vor putea fi revocaţi cu votul a două treimi din numărul colegilor.

„Dacă este să ne întoarcem la originea ideii de baron local, presupunea un cumul de funcţii. Prin faptul că noi o să avem o alegere indirectă la nivel de preşedinte de Consiliu Judeţean, teoretic, se înlătură un asemenea risc”, a mai spus Radu Magdin.

Regulile jocului se modifică şi tehnic, în secţiile de votare. „În fiecare secţie de votare vom beneficia de prezenţa unui laptop în care vom avea încărcată lista cu alegătorii, interconectată la o bază de date centrală. Dacă cumva mai încercaţi să mai votaţi o dată, sistemul electronic va da un astfel de mesaj. Având registrul electoral, pe de o parte, calculatoare în secţiile de votare, discuţiile despre fraudarea alegerilor în interiorul secţiilor de votare nu-şi mai au rostul”, a explicat Marian Muhuleţ, director AEP.

Executivul va stabili data alegerilor locale, prin Hotărâre de Guvern, cu cel puţin 75 de zile înaintea votării.