Analiză rezultate. Județele pierdute de PNL

La scrutinul de duminică, PNL a obținut mai puțin de jumătate din scorul PSD. Și cu mai bine de zece procente sub scorul PNL de la alegerile locale, scor care și așa nu a fost strălucit, consemnând pierderea Capitalei. Acum, liberalii, mai vechi şi mai noi, au reuşit să piardă şi Braşovul, şi Aradul, şi Giurgiu, şi Suceava, şi Bistriţa Năsăud. De fapt, este mai simplu de spus unde a reuşit să câştige partidul rezultat din fuziunea PNL și PDL: Sibiu, Alba și Cluj. Ultimele două județe și ele la mustață.

După centralizarea a 95,58% din procesele verbale venite de la secțiile de vot, Biroul Electoral Central a anunțat următoarele cifre pentru Senat: PSD - 45,43%, PNL - 20,32%, USR - 8,97%, UDMR - 6,49%, ALDE - 6,01% și PMP - 5,59%. La Camera Deputaților, cifre oarecum asemănătoare: PSD - 45,31%, PNL - 19,99%, USR - 8,92%, UDMR - 6,43%, ALDE - 5,62% și PMP - 5,29%.

În cifre absolute, PSD a obținut în jur de 2,6 milioane de voturi, iar PNL, circa 1,1 milioane voturi. Spre comparație, la alegerile parlamentare din 2008, PNL lua 1,29 milioane voturi, iar PDL - 2,22 milioane voturi.

Tot spre comparație, să ne uităm și la alegerile parlamentare din 2012. E drept că, din cauza alianței cu PSD (sub denumirea USL), este greu de separat voturile strânse de liberali de cele adunate de social-democrați și aliații lor. Totuși, putem ține cont că PNL s-a ales, după scrutinul din 2012, cu 24% din mandatele de deputat și 28% din mandatele de senator. PDL, puternic afectat după Guvernele Boc, a obținut atunci circa 12,5% din locurile în Parlament.

Acum, la mai bine de doi ani de la fuziunea PNL-PDL, noul și marele PNL se zbate în jurul a 20%.

Cum au evoluat hărțile ultimelor trei scrutine legislative:

Județe pierdute de PNL

În județul Brașov, liberalii au obținut în jur de 21% din voturi, la aproape 16 procente în spatele PSD. În urmă cu opt ani, de exemplu, locul de președinte al CJ Brașov era disputat de un candidat PNL (Aristotel Căncescu) și un candidat PDL (Ioan Dumitru Puchianu), fiecare ajungând să strângă peste 33% din voturi. Mai departe, după scrutinul din 2012, PNL și PDL au avut cinci deputați de Brașov în Parlament. Acum, liberalii se vor mulțumi cu doar doi deputați.

În județul Arad, județ considerat un fief democrat-liberal, avându-l în frunte chiar pe actualul șef de campanie al PNL, Gheorghe Falcă, liberalii au reușit să strângă 32,41% din voturile pentru Senat, respectiv 32,67% din voturile pentru Camera Deputaților. Tot în spatele PSD, cu două-trei procente.

La Giurgiu, alt județ condus ani la rând de liberali, PNL nu doar că a pierdut, dar s-a ajuns la situația paradoxală ca PSD să obțină aici cel mai mare scor din întreaga țară: peste 68%. Liberalilor le-au mai rămas aproximativ 11% din voturi.

Iar lista cu județe pierdute de PNL poate continua cu județul Călărași: aproape 30% din voturi la PNL și peste 52% la PSD.

La Cluj, alt județ non-pesedist prin tradiție, diferența între PNL și PSD a fost sub două procente în favoarea liberalilor. La fel la Alba.

Cât despre București, PNL nu doar că nu a reușit să recupereze procente, dar a și pierdut față de localele din iunie. Pe locul întâi se situează PSD (37,66% din voturi la Senat, 38,27% la Cameră), pe locul doi, USR (24,53% la Senat, 25,14% la Cameră) și de abia după aceea PNL (12,8% la Senat, 11,97% la Cameră). Rămâne de văzut câte mandate de parlamentar vor culege liberalii. Spre comparație, în 2012 au intrat în actualul Parlament 15 deputați PNL-PDL și șase senatori.

USR, ALDE și PMP - victorii mici, dar importante

În comparație cu cele 45 de procente adjudecate de PSD, scorurile partidelor conduse de Nicușor Dan, Călin Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu par mici, dar sunt importante.

Să nu uităm, în primul rând, că toate cele trei partide sunt la prima confruntare electorală de acest fel. USR s-a înființat după alegerile locale din iunie 2016, ALDE s-a născut în iunie 2015, din fuziunea Partidului Liberal Reformator (rupt din PNL) cu Partidul Conservator, iar PMP a apărut în ianuarie 2014, din Fundația Mișcarea Populară, înghițind ulterior UNPR.

Evident, dintre toate cele trei partide, cea mai mare reușită se contabilizează în dreptul USR, formațiune alcătuită din oameni fără experiență politică și fără structuri în teritoriu.

Altfel, merită remarcat că, la fel ca la PSD, electoratul nu a taxat prezența pe liste a unor candidați cu probleme penale. Începând cu Victor Ponta, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu și terminând cu politicieni din linia a doua.

Partidele naționaliste rămase pe dinafară

Scoruri sub 5% din voturi au obținut duminică Partidul România Unită, Partidul România Mare și Alianța Noastră România.

Dintre toate, formațiunea lui Bogdan Diaconu și Sebastian Ghiță a obținut cel mai mare scor: 2,84 la Camera Deputaților și 2,95% la Senat.