Depopularea României începe să aibă efecte la nivel administrativ. Digi24.ro a descoperit prima localitate din țară cu sub 100 de locuitori. Acolo unde, dacă nu se mută 15 adulți în perioada imediat următoare, nimeni din comună nu își poate depune candidatura pentru alegerile locale de anul acesta. Legea obligă depunerea unor liste cu minim 100 de susținători, iar în comuna Bătrâna sunt doar 85 de oameni cu drept de vot.
Suntem în anul super-electoral 2024, în care vom alege, din nou, primarii, consilierii locali și județeni, parlamentarii, europarlamentarii, respectiv noul președinte al României. La ora la care scriem acest articol se știe doar data la care vom alege europarlamentarii - 9 iunie. Zilele pentru alegerile locale, parlamentare și pentru cele două tururi prezidențiale urmează să fie stabilite și anunțate, după ce liderii PSD și PNL vor ajunge la o înțelegere.
Autoritatea Electorală Permanentă a dat publicității săptămâna trecută listele cu numărul exact al votanților la data de 31 decembrie 2023: 18.948.047. Iar aceste liste sunt tot mai mici, lună de lună, an de an. Spre exemplu, din noiembrie și până în decembrie anul trecut, lista votanților a scăzut cu 3144 de persoane. În principal ca urmare a deceselor înregistrate, dar și din cauza pierderii dreptului de a alege pentru 154 de persoane condamnate de instanțele de judecată. .
Trendul este îngrijorător. Suntem tot mai puțini cu fiecare recensământ. Iar anul acesta, și-a făcut apariția prima localitate din România care are un număr de locuitori mai mic de 100. Este vorba despre comuna Bătrâna din județul Hunedoara. Din tabelul dat publicității de AEP, comuna Bătrâna mai are doar 85 de locuitori cu drept de vot. Mai exact, 47 de bărbați și 38 de femei.
Dacă nu se întâmplă un miracol și nu se mută în localitate cel puțin 15 oameni majori până cu 40 de zile înainte de data alegerilor, nimeni din Bătrâna nu va putea fi ales. De ce? Legea obligă la depunerea unor liste de susținători care trebuie să cuprindă minim 100 de semnături.
Primarul de Bătrâna: “Eu sunt și bolnav și nu știu dacă îmi mai revin să mai candidez”
Am stat de vorbă cu Radu Herciu, primarul din Bătrâna, despre imposibila situație a comunei sale. “Nu știu, nu știu. Până înainte cu parcă 3 luni sau nu știu, să mai vină în comună diferența de până la 100. Să se instaleze aicea, să cumpere case, să cumpere terenuri. Să vină oameni noi, că mă îndoiesc că cineva o să facă derogare pentru comuna asta, cea mai mică din țară”, spune primarul Radu Herciu pentru digi24.ro. L-am întrebat dacă primăria are vreo posibilitate să ofere vreun ajutor pentru familii de tineri care ar dori să se mute la Bătrâna. “Nu, nu. Nu avem nimic, bugetul e mic. Nu avem să le oferim știu eu ce stimulente sau ajutoare de stimulare pentru instalare. A fost zonă necooperativizată, terenul e proprietate privată. Iar casele care mai sunt, sunt la niște prețuri exorbitante. Eu vă dau exemplu: o casă în apropiere de primărie - 40.000 euro. Și mai sus de primărie, casă la roșu, s-a cerut pe ea 75.000 euro. Cu 2500 mp”. Și pentru că o nenoricire nu vine niciodată singură, primarul Herciu e de la finalul lunii decembrie în concediu medical. “Știți cum e? Eu sunt și bolnav și nu știu dacă îmi mai revin să mai candidez. Mă mai agreează cineva, nu mă mai agreează, vedem, așa că las totul în voia soartei. Proiectele sunt pe masă. Cât s-a făcut… Vorbesc cu colegii mai tineri să le continue. Mai puțin mă interesează numărul de 100. Problema e că votanți sunt 85, iar locuitori - nici o sută. Tinerii au plecat, că ce să lucreze?... Populația a scăzut și, ce e trist, scade în continuare. Speranțe de viitor în satul românesc nu sunt”, spune primarul.
Localitatea unde oamenii își îngroapă morții în curtea casei
Discuția despre numărul minim de susținători pentru depunerea listelor pare să fie însă cea mai mică problemă a comunei Bătrâna. În localitate nu există școală, nu există farmacie, nu există dispensar, doctorul cel mai apropiat e la 30 km și nu există cimitir. “Oamenii își îngroapă morții în grădinile casei”, ne mărturisește primarul Herciu. “Eu sunt născut, crescut și îmbătrânit aici. Am fost dascălul satului din 1977 până în 2002. Țin foarte mult la această localitate și nu vreau ca banii comunei să se ducă pe apa sâmbetei. Adică asigurăm funcționarea și restul, în totalitate, în investiții pentru cetățeni. Dacă nu o luați sub formă de laudă, pot să vă spun că am modernizat iluminatul public, am adus apă curentă în localitate, am asfaltat 85% din ulițele satului Bătrâna, am prins un proiect de “Anghel Saligny” care să unească satele Fața Roșie, Răchițaua și Piatra, avem semnat un proiect pentru o pistă de biciclete care să unească Bătrâna de județul Timiș, de unde ne vin vara bicicliștii, excursioniștii”.
Comuna Bătrâna din Hunedoara nu este un caz izolat. În țară sunt multe alte localități cu doar câteva sute de locuitori, iar lucrurile vor arăta și mai alarmant în viitorul nu foarte îndepărtat. Comuna Brebu Nou din județul Caraș-Severin are doar 263 de locuitori cu drept de vot. Pardoși (BZ) - 276, Chiliile (BZ) - 382, Șiștarovăț (AR) - 329, Râmeț (AB) - 438, Ceru-Băcăinți (AB) - 192, Bara (TM) - 251, Cireșu (MH) - 382, Gogoșu (DJ) - 405, Dumbrăveni (CT) - 394, Ciudanovița (CS) - 455.
Asociația Comunelor vrea reducerea numărului de consilieri cu 4
Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, anunță pentru digi24.ro că va avea pe 13 și 14 februarie negocieri cu Guvernul pentru “modificări necesare” la Legea 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale. “Neapărat trebuie să scădem numărul de consilieri locali pentru că este o presiune politică foarte mare pe numărul de comune chiar și la 5000 de locuitori. Și trebuie să scădem lista de susținători neapărat. Patru consilieri scăzând la comune, orașe, municipii, județe, asta înseamnă cheltuiala pentru 500 de comune. Trebuie să o facă acum, în februarie, dar toți acum mimează orgasmul, indiferent care partid, fie că e PSD, fie că e PNL”, spune Emil Drăghici pentru digi24.ro.
În primăvara anului trecut, premierul și președintele PSD Marcel Ciolacu se pronunța public pentru o reformă administrativă a României. El vorbea despre comasarea comunelor cu maximum 1.500 de locuitori, iar primarii comunelor desființate să devină viceprimari ai localităților care le înghit. În toamna anului trecut el afirma că „nu mai putem sta în acest sistem de organizare comunist”. Totodată, Ciolacu a vorbit despre limitarea la două a numărului de mandate ale unui primar.
Partidul AUR s-a pronunțat public pentru reducerea drastică a numărului de unități administrativ-teritoriale (UAT) din România. Promisiunea electorală a partidului AUR este pentru reducerea de la 3300 la 1300 a UAT. În opinia președintelui Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, cei care fac astfel de propuneri sunt “criminali publici”. “Aici e vorba despre identitate statuluui. Comasările astea sunt dacă vor entitățile respective. E vorba e patrimoniu. Nu se poate prin lege, ci doar prin referendum. Proprietatea nu e a primarului, nu e a unui consiliu local, ci e a cetățenilor. Și mai e ceva: avem foarte multe localități cu un număr foarte mic de locuitori. În treaba asta cu comasarea e vorba, de fapt, despre cotropirea teritoriului din proximitate. În Franța sunt șapte comune cu niciun locuitor. E unitate administrativ-teritorială, nu este unitate administrativ-locativă. Ce legătură are locuitorul cu teritoriul?”
În ciuda scăderii constante a numărului de locuitori între 1990 și 2023, numărul comunelor din România a crescut, printr-o serie de legi, de la 2.688 la 2.862. Legea în vigoare stabilește că o comună ar trebui să aibă minim 5000 de locuitori. Doar că circa 2400 din comunele României, adică peste 80%, au sub 5000 de locuitori.
