Al doilea om în stat vrea o consolidare a prezenței NATO în România după modelul Poloniei
„Se pune problema unei reconsiderări a prezenței NATO în regiune”, a spus Călin Popescu Tăriceanu, reamintind că a făcut un apel public pentru ca România să fie tratată pe picior de egalitate cu ceilalți, să fie „pe aceeași linie” cu Polonia și balticii. Întrebat dacă se referă la o prezență consolidată a NATO, președintele Senatului a spus: „Aș prefera ca acest lucru să se manifeste mai pregnant și în România”. El a precizat însă că aceasta nu înseamnă ca România să adopte o poziție anti-rusă. Este vorba de o poziționare, „ca să beneficiezi de un sprijin cât mai consistent din partea partenerilor”, a explicat Călin Popescu Tăriceanu.
„Până la proba contrarie, acesta e conturul pe care îl prezintă Rusia - ca o amenințare la adresa securității naționale nu doar pentru România, e vorba de tot ce înseamnă componența NATO pe teritoriul Europei”, a precizat președintele Senatului.
Călin Popescu Tăriceanu a mai spus că este limpede că România nu a reușit să fie o punte între Occident și Rusia și nu a ratat ocazia de a critica politica externă și mai ales discursul dur promovat de președintele Traian Băsescu. „Varianta hard a președintelui ne lasă pe dinafară”, a arătat Tăriceanu, care a pledat pentru o coordonare mai strânsă a acțiunilor cu Polonia. El a spus că, de pildă, România și Polonia ar putea negocia împreună o aderare la euro. În opinia sa, în acest fel România ar avea mai mult de câștigat.
În opinia lui Călin Popescu Tăriceanu, Polonia beneficiază de un avantaj în ceea ce privește influența în UE, un avantaj care e dat de diplomația pe care a derulat-o în ultimii ani. În schimb, România a rămas pe dinafară și nu este luată în seamă.
În ceea ce privește rescrierea strategiei naționale de securitate, șeful Senatului crede că se poate face abia în mandatul viitorului președinte.
România nu e mai puțin expusă riscurilor de contagiune din regiune, din cauza vecinătății cu Moldova, a declarat Tăriceanu. El a recunoscut că, în primă fază, a considerat reacția occidentală și a SUA în privința situației din Ucraina drept una „moale”, însă e adevărat că mecanismul european de luare a deciziilor este unul complicat.
Întrebat, în urmă cu câteva zile, la Digi24, dacă vrea mai multe trupe NATO în România, în condițiile în care Radoslaw Sikorski, ministrul de Externe al Poloniei, a cerut două brigăzi NATO (aproximativ 10.000 de soldați) în țara sa, președintele Traian Băsescu a răspuns ușor ironic: „Da. Și cred că mai cere și toată flota de F-16 a Statelor Unite și....” Șeful statului a spus că în mod evident va avea loc o redistribuire a resurselor militare pe teritoriul Uniunii Europene, cu o concentrare mai puternică în țările de pe flancul estic, dar a dat asigurări că în România, prezența militarilor NATO se va situa în limite „rezonabile”. Șeful statului a sugerat că, personal, nu consideră necesară o suplimentare a efectivelor de trupe americane deja prezente pe teritoriul României.
„Mi se pare inoportun ca în loc să creeze o apropiere cât mai puternică cu Polonia, președintele să iasă cu aceste declarații neprietenoase la adresa polonezilor. Avem multe interese comune cu Polonia”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu la Digi24.
Chiar în aceste zile, între România și Polonia a existat un dialog intens politic și militar, inclusiv pe marginea situației din Ucraina, a apărării antirachetă sau a perspectivelor de ridicare a vizelor pentru SUA. „Secretarul de stat pentru afaceri strategice în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, alături de secretarul de stat pentru politica de apărare şi planificare în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Valeriu Nicuţ, au găzduit, în perioada 23-24 aprilie 2014, cea de-a IV-a rundă a Dialogului Strategic româno-polonez, derulat sub egida Parteneriatului Strategic dintre România şi Polonia. Delegaţia poloneză a fost condusă de Boguslaw Winid, subsecretar de stat în MAE polonez, şi Robert Kupiecki, subsecretar de stat în Ministerul polonez al Apărării. Consultările politico-militare au evidenţiat substanţa şi relevanţa Parteneriatului Strategic româno-polonez, care împlineşte 5 ani de existenţă în 2014, precum şi convergenţa poziţiilor României şi Poloniei, în special în contextul actual de securitate”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
