Foto: Facebook
Mesajul lui Adrian Năstase:
Deși spectator, am urmărit cu atenție pregătirile pentru alegerea președintelui PSD și desfășurarea scrutinului de ieri. Puțini își mai amintesc dar aceasta formulă de alegere a președintelui partidului a fost propusă de mine, în 2004, odată cu propunerea de alegeri preliminare în partid pentru parlamentare. Era o formulă simetrică pentru alegerea liderului PSD.
Preluam modelul Partidului Socialist Francez și al Partidului Muncii din Israel. Ea nu a putut fi aplicată după 2004 din cauza rezultatelor de la alegerile prezidențiale. De aceea, în 2005, la Congres, s-a mers tot pe varianta clasică, fiind vorba de un congres extraordinar. La fel s-a întâmplat la Congresul extraordinar din 2006. În 2010, bătălia s-a dat pentru stabilirea numărului de delegați din fiecare organizație județeană. În final, a fost ales Victor Ponta. Marian Vanghelie a subliniat recent rolul meu în alegerea lui Ponta. Este modest. Rolul lui a fost cel puțin la fel de important. Inițial eram înscris în cursa pentru funcția de președinte. Mircea Geoană, pentru a se realege, i-a dublat însă lui Vanghelie – care atunci era mâna lui dreaptă – numărul de delegați la Congres, a propus ca fiecare candidat să vină cu o listă blocată de vicepreședinți (el luând pe listă președinții de organizații, în majoritate puși de el la județe) și organizând Congresul nu la Palatul Parlamentului ci la Romexpo, acolo unde Vanghelie avea experiență în organizat acțiuni! În aceste condiții, eu m-am retras dar l-am susținut pe Ponta, pe ale cărui calități le apreciez, în continuare. La acel Congres, în 2010, s-a introdus în statut formula alegerii președintelui prin vot „universal” în partid. Primul exercițiu de acest fel a avut loc ieri. Cred, în continuare, că este o variantă bună, utilă pentru „inventarierea” membrilor activi ai partidului, pentru testarea forței de organizare, pentru capacitatea de mobilizare rapidă, pentru starea de moral a militanților partidului. Un exercițiu util pentru forța și unitatea partidului.
A fost și un test pentru calitățile de organizator ale lui Liviu Dragnea, care a confirmat puterea de a mobiliza structurile partidului, de a le „trezi” după alegerile prezidențiale din 2014. Felicitări, Liviu!
P.S.: Ținând seama de experiențele mele, adaug, totuși, un vechi adagiu roman: „Si vis pacem, para bellum!” (n.red.: „Dacă vrei pace, pregătește-te pentru război!”).