Parchetul General clasează dosarul „Gerota”. Fostul ofițer MAI scapă de urmărirea penală

Data actualizării: Data publicării:
gerota inquam ganea
FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea

Fostul ofițer MAI, acuzat că a infectat mai multe cadre medicale de la Spitalul Gerota, scapă de urmărirea penală, pentru zădărnicirea bolilor. Procurorii Parchetului General au clasat cazul.

Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) au dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunile de zădărnicirea combaterii bolilor (art.352 alin. 1 Cod penal) și fals în declarații ( art.326 Cod penal), fapte presupus comise de către fostul șef de Poliție, infectat cu virusul SARS-COV-2 și internat în data de 5 martie la Spitalul de urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota”.

Procurorii Parchetului General au stabilit că probele în dosar nu au putut stabili cu certitudine că fostul ofițer ar fi fost sursa infectării pacienților și a cadrelor medicale de la Spitalul Gerota, Ca argument este adusă lipsa unor testări făcute asupra celorlalți pacienți sau a personalului medical aflat la serviciu când el era internat, astfel că sursa rămâne nesigură.

Sunt mai multe variante pentru care s-ar fi putut ajunge la transformarea spitalului în focar, potrivit anchetatorilor.

„Urmare probatoriului administrat nu s-a putut stabili cert, cu argumente științifice, împrejurarea în care persoana internată s-a infectat și dacă aceasta a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate din Spitalul de Urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota”. În lipsa altor testări, realizate asupra altor pacienți, vizitatori, personal medical, anterior sau în perioada internării persoanei vizate, sursa „inițială” de SARS-COV-2 din Spitalul de Urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota” rămâne nesigură, variantele teoretice – imposibil de înlăturat la un nivel de certitudine impus de standardul de probațiune utilizat în procesul penal – fiind nenumărate”, potrivit unui comunicat al PICCJ.

Cercetările au mai stabilit că nicio persoană dintre cele care au călătorit împreună cu făptuitorul (80 de persoane) nu a fost confirmată cu virusul SARS COV-2, fapt care, alături de alte probe administrate a dus la excluderea scenariului de infectare cu coronavirus a făptuitorului în cadrul călătoriei în statul Israel, spun anchetatorii.

Procurorii au clasat și cercetarea privind falsul în declarații, cu privire la faptul că bărbatul nu a completat în formular vizita făcută în Israel. Anchetatorii au decis că la momentul în care pacientul era internat, Israelul nu se afla pe lista statelor cu răspândire generalizată, deci nu avea obligația de a declara călătoria. Totodată, formularul nu era impus la nivel național, era un formular liber, au mai stabilit procurorii.

„În ceea ce privește ,,Formularul de evaluare a riscului infecțios la internare”, asumat prin semnătură de făptuitor cu ocazia internării la Spitalul de Urgență „Profesor doctor Dimitrie Gerota”, precizăm că acesta este un document intern și a fost introdus și atașat foii de observație clinică generală la inițiativa medicului epidemiolog, formularul întocmit fiind aprobat la data de 23.06.2017 în cadrul Comitetului Prevenire Infecții Asociate Asistenței Medicale, scopul principal al acestui formular fiind depistarea existenței infecțiilor”, potrivit Parchetului General.

Mai mult, procurorii spun că prin Hotărârea CNSSU nr. 3/2020 s-a introdus un chestionar pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 la pacienţii care se prezintă UPU/CPU/Camera de Gardă, ca măsură specifică în vederea prevenirii şi combaterii răspândirii coronavirusului în cadrul spitalelor.

„Necompletarea conformă a unui astfel de formular, impus prin autoritatea statului, poate constitui elementul material al infracţiunii de „zădărnicirea combaterii bolilor”, ceea ce în prezenta cauză nu se aplică, pacientul asumându-şi prin semnătură un formular intern, adoptat anterior apariţiei pandemiei de Covid-19 . Infracţiunea de „fals în declaraţii” presupune ca acţiunea făptuitorului de a declara necorespunzător adevărului să aibă ca scop producerea unei consecinţe juridice, iar potrivit legii sau împrejurărilor declaraţia în sine să servească la producerea acelei consecinţe urmărite. Cercetările efectuate nu au identificat consecințe juridice produse prin răspunsul neconform oferit de făptuitor”, conchide sursa citată.

Oamenii legii au început cercetările după ce fostul ofiţer MAI, pacientul 17 de la Spitalul Gerota, ar fi minţit că a călătorit în Israel şi a infectat zeci de medici şi alte persoane.

Zeci de medici şi membri ai familiei sale au fost infectate de fostul ofiţer MAI. Spitalul Gerota a fost în carantină din cauza numărului mare de bolnavi infectaţi cu noul coronavirus. La începutul lunii aprilie a fost ridicată măsura.

Bărbatul are 60 de ani, este ofiţer în rezervă.

Redactare Georgiana Marina

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri