Consiliul superior de medicină legală a identificat trei deficiențe majore în acordarea îngrijirii medicale pacientului de 54 de ani care a murit la Spitalul „Sfântul Pantelimon” din București și au concluzionat că este o probabilitate de peste 99% ca „decesul să se fi produs în momentul la care s-a produs datorită scăderii dozei de noradrenalină”. Legiștii au venit cu aceste precizări și au acuzat că au fost propagate în spațiul public informații eronate care demonstrează necunoașterea legislației. Ei reamintesc că, la efectuarea expertizei, „medicul legist a avut la dispoziţie întreg dosarul cauzei, cum ar fi procese verbale de cercetare la faţa locului, declaraţii martori, acte medicale, date extrase din injectomate”.
„Atât în presă, cât și în declarațiile mai multor medici sau societăți profesionale s-a ajuns la concluzia că expertiza medico-legală nu este suficientă sau este eronată, datorită faptului că medicii legiști nu știu cum se tratează pacienții într-o secție ATI sau că nu au competențe de a face acest lucru. Este adevărat că medicii legiști nu tratează pacienți în ATI și nici în alte specialități medicale, dar ei au competența legală și capacitatea științifică de a evalua corectitudinea actului medical fie singuri, fie în colaborare cu specialiști din alte domenii medicale”, arată comunicatul de presă de vineri al Consiliul superior de medicină legală.
Legiștii „nu sunt doar medici «de morți»”
Sursa citată mai spune că medicii legiști nu efectuează doar autopsii, nu sunt doar medici „de morți” așa cum este vehiculat în spațiul public.
Unul dintre cele mai importante domenii de activitate ale medicinei legale este reprezentat exact de evaluarea deficitelor în acordarea îngrijirilor medicale. Acest lucru nu este specific României, ci este un element prezent în majoritatea țărilor europene, în multe dintre ele medicina legală având chiar roluri mai extinse, inclusiv în evaluarea malpraxisului.
Consiliul de medicină legală citează din „Malpractice and medical liability. European Guidelines on Methods of Ascertainment and Criteria of Evaluation”, care „reprezintă practic un ghid de bună practică la nivel european pentru evaluarea malpraxisului: «Rolul medicinei legale a devenit din ce în ce mai specific, esențial și ineluctabil în mediul judiciar pentru a preveni și evita interpretările eronate și verdictele științifice pripite». Acest ghid a fost realizat în colaborare de experți din Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, Rusia, Slovacia, Spania și Elveția”.
Anul, în instituțiile medico-legale sunt făcute sute – mii de asemenea expertize, astfel că experiența practică acumulată este mult peste ce poate dobândi un specialist din alte domenii medicale în acest tip de evaluări.
„Aceste expertize, cu toate limitările prezentate în punctul public de vedere anterior elaborat, au un grad de obiectivitate mult mai mare decât orice expertiză efectuată de un confrate din aceeași specialitate cu a medicului evaluat, așa cum s-a dovedit în repetate rânduri în instanță, când au fost analizate atât expertize medico-legale cât și decizii ale Colegiului Medicilor în cazuri în care a fost luată în discuție existența unor deficite în acordarea îngrijirilor medicale”, mai spune comunicatul.
Ancheta se referea doar la suprimarea suportului vasopresor la unii pacienți din ATI
Consiliul superior de medicină legală vorbește specific despre pacientului caare apare în referatul de arestare a celor două doctorițe din secția ATI a spitalului Pantelimon și spune că a fost dispusă efectuarea unei expertize medico-legale care a avut rolul de a evalua dacă scăderea dozei de noradrenalină a fost cea care a dus la decesul pacientului.
Sursa menționată mai spune că aceasta este întrebarea relevantă în speță, la care organele de cercetare au avut neclarități și pentru care au solicitat ajutorul unor experți.
„Evident că o analiză completă a cazului din punct de vedere medical este utilă pentru înțelegerea patologiilor pacientului și a motivelor pentru care evoluția a fost spre agravare în ciuda tratamentelor efectuate. Dar nu acesta a fost aspectul care a trebuit clarificat prin expertiză. Repetăm acest lucru, deoarece colegii din diferite specialități au realizat analize extrem de complexe ale cazului, pe diferite paliere, extrem de interesante teoretic, dar care nu sunt neapărat susținute de toate datele medicale ale cazului (care nu au fost de facto făcute publice) și care nu sunt esențiale pentru analiza juridică a cazului. Ancheta (din nou, strict din datele publice) nu s-a referit la corectitudinea tuturor tratamentelor efectuate în spitalul Pantelimon ci doar la suprimarea suportului vasopresor în cazul unor pacienți din secția ATI”, mai arată comunicatul de presă al Consiliului.
Doza de noradrenalină a fost scăzută „brutal”, nu în trepte
Legiştii vorbesc şi despre stabilirea unei legături de cauzalitate și precizează că „legătura de cauzalitate necesită existența unei fapte ilicite legate de actul medical, care să ducă la un prejudiciu cuantificabil pentru pacient”. Ei spun că, în cazul în care ne raportăm stricit la oprirea suportului vasopresor, au existat trei deficite semnificative în acordarea îngrijirilor medicale.
Totuși, Consiliul superior de medicină legală atrage atenția că „expertiza nu s-a referit la alte deficite potențiale în acordarea îngrijirilor medicale care au fost sesizate chiar de unii colegi din ATI sau din alte specialități medicale în presă sau social media – precum necesitatea suplimentării suportului vasopresor cu alte substanțe”.
Cele trei deficite au fost: „scăderea brutală (nu în trepte) a dozei de noradrenalină, scăderea dozei de noradrenalină având în vedere valorile tensionale consemnate la momentul scăderii și neconsemnarea în actele medicale a scăderii dozei de noradrenalină”.
Despre prejudiciu, legiștii spun că au fost discuții multe în presă și social-media că pacientul nu avea șanse de supraviețuire și precizează că și dacă acest lucru ar fi fost adevărat, „deși datele prezentate public nu susțin cu certitudine acest lucru și nici nu cunoaștem toate datele medicale din foaia de observație, unul din scopurile principale ale medicinei este menținerea în viață, cât mai mult timp, a pacientului, chiar dacă acesta nu are șanse de recuperare”.
Prin urmare, scăderea duratei de viață a unei persoane, chiar și extrem de limitată, dacă este o consecință a unei fapte ilicite, trebuie să fie considerată prejudiciu (efect) în lanțul cauzal, mai arată sursa menționată.
„Legătura de cauzalitate poate fi stabilită, conform recomandărilor europene (Ghidul prezentat mai sus), prin metode inductive, adică legi statistice – metodă utilizată în cazul de față, lucru sugerat de faptul că în concluzii s-a vorbit despre concordanța temporală. În acest caz, pacientul a fost internat pe secția ATI timp de 10 zile, cu suport vasopresor (noradrenalină), fiind menținut în viață. La circa 1 oră după scăderea brutală a dozei de noradrenalină, s-a produs decesul”, conform comunicatului.
Explicații privind cauza decesului
Legiștii adaugă că „probabilitatea ca decesul să se fi produs datorită stării alterate a pacientului, în cazul în care suportul vasopresor ar fi fost menținut, se poate estima împărțind numărul de ore în care a fost privat de suport vasopresor la numărul total de ore în care ar fi necesitat acest suport, calcul care duce la o probabilitate de circa 0,4%”.
Prin urmare, probabilitatea ca decesul să se fi produs în momentul la care s-a produs, datorită scăderii dozei de noradrenalină este de peste 99%, chiar dacă ar fi să luăm în considerare o agravare progresivă a stării pacientului în cursul spitalizării pe secția de ATI. Acesta este un grad de probabilitate extrem de înalt, care se atinge rareori în analizele privind deficitele în acordarea îngrijirilor medicale, motiv pentru care concluziile medico-legale au fost atât de inechivoce.
Legiștii mai menționează că, „această opinie este elaborata strict in baza rechizitoriului și a datelor publice existente”.
Specialiștii ATI spun că scăderea dozei de noradrenalină e justificabilă științific
Medicii specialiști de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) au venit cu noi explicații în cazul celor două doctorițe de la Spitalul Sf. Pantelimon, arestate preventiv pentru crimă cu premeditare. În cazul punctual documentat de procurori, scăderea dozei de noradrenalină este justificabilă din punct de vedere științific, a explicat specialistul Radu Țincu, într-o intervenție la Digi24.ro.
„Toate ghidurile internaționale ne spun că dacă la doza maximă pe care o administrăm nu se realizeaza o îmbunătățire a tensiunii arteriale înseamnă ineficiența tratamentului, iar acel tratament fie trebuie oprit, fie înlocuit”, a declarat Radu Țincu, la Digi24.
Punctual, specialistul susține că tensiunea pacientului respectiv, menținută „mai multe zile sub tratament cu noradrenalină este o tensiune incompatibilă cu supraviețuirea”. Același lucru a fost subliniat și de Societatea Română de ATI.
În motivarea arestării celor două doctorițe de la Spitalul Sfântul Pantelimon, judecătorul le acuză că și-au atribuit, în mod inuman, dreptul de a decide cine trăiește și cine moare în secția de Terapie Intensivă. Iar probele strânse până acum de procurori sunt suficiente pentru a contura suspiciunea că cele două au avut intenția directă de a lua viața unui pacient. Inculpatele au contestat măsura arestării preventive, urmând ca procesul să aibă loc pe 20 august la Curtea de Apel Bucureşti.
Editor : Ana Petrescu
