Case în paragină, dar încă frumoase. Urme de poveşti şi de seminţe coapte. Amalgamul reprezintă cealaltă jumătate a Centrului Vechi din Bucureşti: Cartierul Evreiesc. Un loc pe care primăria promite să îl cureţe şi să îl înzestreze cu terase, cafenele şi cluburi, la fel ca cele de pe Lipscani. Planul este extinderea zonei care atrage o mulţime turişti străini.
Două pisici se scaldă-n soare, tolănite-n fereastră. Peste stradă, zac gunoaie nestrânse de cine ştie de când. Ceva mai încolo cade tencuiala fostei fabrici de trăsuri Rieber...
La răscruce... un indicator şi-o dilemă: Popa Soare la stânga? Sau... Popa Soare la dreapta? Străzile parcă poartă încă amintirea paşilor lui Mircea Vulcănescu, Emil Cioran ori Mircea Eliade. Şi... apropos: şcoala de pe Mântuleasa, unde a învăţat marele filosof... s-a dus. Au demolat-o! Curtea-i plină de buruieni şi pui de plop. Câţiva metri de gard şi-o poartă ruginită transformă povestea boemă din alt secol, într-una contemporană despre... praf şi indolenţă.
Altădată cochete, casele Cartierului Evreiesc duc azi dorul vopselei. Li se macină-n surdină pereţii. Şi se fărâmă la cea mai uşoară atingere.
Renovate, câteva clădiri vechi şi-au recăpătat splendoarea. Altele au primit paznic, dar au rămas în voia sorţii.
Partea aceasta de oraş este-n perimetrul istoric. Primăria Generală ştie. La jumătatea lunii februarie, edilul chiar a anunţat primenirea întregului cartier evreiesc.
Gabriela Firea, primarul general al Capitalei: „În bugetul din anul acesta am introdus o sumă necesară. Refacerea din rădăcini a Cartierului Evreiesc din Capitală, întregind în aşa fel Centrul Vechi”
Zilele trecute, Municipalitatea a anunţat că axa comercial-culturală a Centrului Vechi urmează să fie extinsă cu 50 de străzi, chiar până în Cartierul Evreiesc. Iar Primăria Capitalei, care lucrează deja la un studiu de fezabilitate în acest sens, vrea să umple noile artere... vechi, cu terase, cafenele şi cluburi, pentru turişti şi localnici, deopotrivă.
FOTO: Getty Images