Video&Foto Nicu Covaci, cel ce ne-a dat Phoenix, cel ce ne-a dat muzică, o viață pe scenă, în ritm de etno-rock

Data actualizării: Data publicării:
Nicu Covaci. Foto- Facebook
Printre ultimele imagini, Nicu Covaci este surprins înconjurat de prieteni Foto- Facebook

Nicu Covaci, solistul și fondatorul legendarei trupe Phoenix, a plecat dintre noi vineri seară. A trăit pentru muzică, după cum a declarat în mai multe rânduri, deși în copilărie se visa astronom. Unul dintre cei mai mari muzicieni români, care lasă moștenire creații nemuritoare, interpretate alături de membrii trupei, Nicu Covaci declara, cândva, pentru presă, că în copilărie a dorit să devină astronom, dar ulterior a fost fascinat de muzică.

”Am fost fascinat de muzică, şi cînd am descope­rit că pot transmite ceva oamenilor şi-i pot ajuta dintr-o dată s-a schimbat totul şi muzica a de­venit cel mai im­portant lucru pentru mine. În bună parte acest vis mi s-a îndepli­nit”, declara el într-un interviu pentru Jurnalul național.

În anii 60, erau considerati Beatles de România. În anii 70 au ajuns "pericol public" și au fost interziși de comuniști. În anii 80 au fugit în Occident și au devenit o legendă. În anii 90 s-au întors acasă și au recucerit România.

„De azi ne-asteaptā, Dincolo,
Cel Ce Ne-a Dat Nume.
Prin TOT ce ne-a lāsat Mostenire,
Nicu Covaci este, de azi,
Pururi,
NEMURITOR!”, este mesajul formaţiei Phoenix care anunţă decesul marelui muzician. 

Nicu Covaci, fondatorul formaţiei Phoenix, s-a născut la 19 aprilie 1947, în Timişoara. Compozitor, chitarist, pictor şi grafician, a studiat din copilărie pianul, acordeonul, dar şi limbile străine. A studiat la Liceul de arte plastice şi la Institutul de Arte Plastice din Timişoara, potrivit informaţiilor de pe blogul personal www.nicucovaci.wordpress.com.

1961- anul înființării trupei Phoenix

Anul înfiinţării formaţiei Phoenix este 1961, grupul făcându-şi debutul un an mai târziu.

Prima compoziţie proprie a fost piesa „Ştiu că mă iubeşti şi tu”, înregistrată la radio în 1964. Din anul următor datează alte două înregistrări, „Bun e vinul ghiurghiuliu” şi „Pădure, pădure”, care erau şi primele melodii din rockul românesc inspirate din folclor. Acestea două se mai păstrează încă în arhiva Radio România.

După 1971, stilul Phoenix a fost schimbat, muzicienii inventând etno-rock-ul. În 1977, membrii trupei au fugit în Germania, iar între 1977 şi 1989, trupa a activat în Germania, ca Transsylvania-Phoenix. Din 1990, Phoenix s-a întors în România.

Mai multe variante de componență

Formaţia a cunoscut mai multe variante de componenţă. Cea actuală este formată din muzicienii: Nicu Covaci - chitară, voce, Costin Adam - voce, Flavius Hosu - baterie, Dan Albu – chitară, voce, Cristi Gram - chitară, voce, Dzidek Marcinkiewicz - clape, bass, voce, Volker Vaessen - bass, Marc Alexandru Tinţ – chitară.

Printre foştii membri se numără artişti consacraţi precum Ovidiu Lipan „Ţăndărică”, Josef Kappl, Mani Neumann, Mircea Baniciu, Florin (Moni) Bordeianu, Günther (Spitzly) Reininger, Kamocsa (Kamo) Béla, Costin Petrescu, Ionuţ Contraş, Bogdan Muntenita, Cristi Gram, Bogdan Bradu.

Discografia trupei în România cuprinde unele dintre cele mai influente albume muzicale româneşti: „Vremuri”, apărut în 1968, „Floarea stîncilor” din 1969, „Cei ce ne-au dat nume”, din 1972, reeditat pe CD în 1999, „Meşterul Manole”, în 1973, „Mugur de fluier”, 1974, reeditat pe CD în 1999, şi „Cantofabule” în 1975. Alte albume au fost lansate după întoarcerea trupei în România: ”În umbra marelui urs”, 2000, „În umbra marelui U.R.S.S”., 2003, „Baba Novak”, 2005, „Vino, Ţepeş!”, 2014.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Moment definitoriu – Formaţia a fost interzisă în 1974

Covaci scria pe blogul personal: „Formaţia Phoenix a fost interzisă în 1974. (...) Mi-am dat seama că nu mai merge şi m-am hotărât să plec. De cum am ajuns în Amsterdam, am început să umblu pe la studiouri ca să mă interesez cum să continui cu trupa afară. Singura soluţie era să-i scot ilegal din ţară. Disperarea m-a împins să fac gestul ăsta”.

Așa avea să înceapă aventura frontieristă a trupei Phoenix, organizată în cele mai mici detalii de Nicu Covaci. Phoenix a devenit, astfel, un capitol dintr-un fenomen de masă în anii comunismului român, fenomenul frontierist, care s-a referit la fuga din țară, prin trecerea ilegală a frontierelor României Socialiste, sfidând moartea, a celor care contestau regimul comunist din țară.

„Contesta regimul, dar cu o oarecare finețe. Sătul de povestea asta, a hotărât să plece. Și ce face? Le lasă colegilor de trupă instrumentele, instalația de sunet și de lumină și le spune exact așa: «Rămâneți calzi, pentru că nu se știe, poate vine Moș Crăciun» și părăsește Romania“, povestește Andrei Galiță, cel care i-a documentat biografia la CNSAS, citat de Rador Radio România.

Fuga din țară, un perfect subiect de film de acțiune

Fuga trupei din România ar putea fi un subiect de film. De altfel, într-un interviu pentru presă, Nicu Covaci își exprima dorința de a vedea realizat un astfel de film artistic despre trecerea ilegală a frontierei de către membrii trupei. ”Suntem singura formație din lume care și-a riscat viața să treacă peste șase granițe ca să cânte liberă”, spunea Nicu Covaci.

”I-am băgat în boxele Marshall şi am pornit spre graniţă. Noaptea, am ajuns la Orşova. Grănicerii (...) mi-au spus să descarc maşina şi să trec la percheziţie corporală. Le-am spus că în maşină se află instalaţia mea (...). Unul se urcase pe boxa în care era Ţăndărică şi îşi bălăngănea picioarele la un centimetru de obrazul lui. Până la urmă mi-au dat drumul şi am început să trec barajul spre sârbi. (...) Când am terminat, mă pun şi sârbii să deschid maşina. Când au văzut atâta amar de scule, au trântit uşa maşinii şi mi-au spus 'Idi'. Am luat-o în sus pe munte. (...) Băieţii au ieşit la lumină odată cu ziua şi când m-au întrebat unde suntem, m-am uitat în jur la brazi şi la norii aurii de la picioarele noastre şi le-am spus 'În rai' “.

În Germania

Nicu Covaci a început să predea artă la o universitate populară din Germania. „Am început să fac expoziţii de pictură. Făcusem un tablou pe pânză de 45/6 m. Am întins o pânză pe o structură de oţel pe care o pictam de pe o macara. M-au angajat la decenatul cultural al oraşului să fac atât concepţie, cât şi producţie la spectacolele 'Evita' şi 'Jesus Christ Superstar', la teatrul din Osnabrück”, povestea Covaci pe blog.

Stabiliţi în Germania, Nicu Covaci şi membrii trupei (mai puţin Mircea Baniciu) au activat sub numele Mad House şi Transsylvania Phoenix, au scos câteva discuri şi i-au cunoscut pe Manfred „Mani” Neumann (vioară, voce), şi pe Tom Buggle (bass), care aveau să apară, alături de Covaci şi Ţăndărică, pe albumul „Transsylvania Phoenix”.

Cronologie

În luna mai a anului 1990 are loc prima întâlnire a lui Covaci cu publicul român dupa o absenţă de 13 ani, la festivalul de la Palatul Copiilor din Bucureşti, unde cântă doar împreună cu Mircea Baniciu câteva piese vechi cunoscute. Surprinzător, tot publicul, unde cei mai multi erau născuţi după ce formaţia a părăsit ţara, a cântat împreună cu cei doi, demonstrând că ştiau toate textele. A doua zi are loc un concert susţinut de o formaţie alcătuită din prieteni.

În acelaşi an, Phoenix cântă la Paris în „La cigalle” şi pregăteşte primul turneu în România în componenţa anilor ´70. Au loc înregistrări în formula Covaci, Baniciu, Kappl si Lipan.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Din 1991 şi pînă în prezent Phoenix concertează atât în România, cât şi în diverse ţări din estul şi vestul Europei.

În 1992, Covaci produce un disc de înaltă ţinută artistică implicând corul Song şi Orchestra Sinfonică a Radioului Bucureşti, disc intitulat „Symphoenix”.

CD-ul „Catafabule” apare în 1993.

În urma unui nou contract cu casa de discuri Electrecord, în 1996 sunt puse pe piaţă CD-urile „Vremuri - Anii 60”, „Cei ce ne-au dat nume” şi „Mugur de fluier”.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

CD-ul „Aniversare 35” apare în 1997.

Cel mai mare turneu Phoenix, prin cele mai mari oraşe ale României, cu punerea în scenă a „Cantafabulelor”, cu balet, costumaţii, proiecţii de film şi video, subliniate de o uriaşă instalaţie de sunet şi lumina, are loc în 1998.

Formaţia înregistrează un maxi-CD cu trei piese, numit „Ora – Hora” în 1999. A urmat un turneu în Germania şi în România în componenţa noii formaţii.

În 2000 apare noul disc intitulat „La umbra marelui urs”, însoţit de o varianta engleză „In the shadow of the big bear”, interpretată de fostul basist al formaţiei Black Sabbath, Malcolm J. Lewis. Are loc un turneu de prezentare a discului nou în Germania.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

În 12 noiembrie 2007, Nicu Covaci, Florin Bordeianu, Josef Kappl, Manfred Neumann, Bogdan Bradu, Ionuţ Contraş şi Cristi Gram au fost decoraţi de preşedintele Traian Băsescu cu Meritul cultural în grad de cavaler, în vreme ce Ovidiu Lipan Ţăndărică, având deja această distincţie, a fost înaintat la gradul de ofiţer.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Nicu Covaci a marcat împlinirea celor 70 de ani în 19 aprilie 2017, la Arenele Romane. Spectacolul-concert „Phoenix 55 & Friends Rock Edition” a marcat şi 55 de ani de existenţă ai trupei.

Covaci a publicat volumele „Phoenix: Însă eu, o pasăre” şi „Phoenix. Giudecata înţelepţilor” în 2014, la Editura Integral.

Filmul documentar ”Phoenix. Har/Jar”, în 2022

Filmul documentar „Phoenix. Har/Jar” (2022), realizat de Televiziunea Română prin Casa de Producţie TVR şi regizat de Cornel Mihalache, a avut premiera în 2022.

Producţia reuneşte membrii formaţiei din perioada de dinaintea plecării din 1977 şi punctează în 104 minute momentele importante din cronologia tumultuoasă a trupei, de la primele apariţii din 1962 sub numele de „Sfinţii”, până în prezent, povestind, în premieră, întâmplările prin care au trecut în ţară, relaţia cu Securitatea, momentele în care au hotărât să fugă din România şi cum au reuşit s-o facă, dar şi viaţa pe care au dus-o peste hotare înainte şi după Revoluţia din ’89.

Totodată, o carte „Phoenix. Har/Jar” a fost lansată în acelaşi an la Târgul Gaudeamus, în prezenţa lui Mircea Baniciu şi Andrei Ujică.

Documentarul „Phoenix - Povestea”, regizat de Cristian Radu Nema şi Mimis Ravani, a fost prezentat, în 2022, în cadrul celei de a XIII-a ediţii a Serilor Filmului Românesc, de la Iaşi.
Expoziţia de pictură intitulată „Fie să renască” semnată de Nicu Covaci şi Valeriu Sepi, şi el membru al Phoenix, a fost găzduită anul trecut la , Muzeul Naţional „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Și totuși, umilința...

Deși a fost unul dintre cei mai mari muzicieni români, care a lăsat în urma lui creații remarcabile, anul trecut el a fost umilit de către statul român, nefiind primit ca membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR). Sigur, mulți ar putea comenta că nici n-ar fi avut nevoie de această asociere. Totuși.

Artistul a dat examen, fiind notat cu nota 7,60, dar ar fi avut nevoie de nota 8.00 pentru a fi acceptat în această Uniune.

Nicu Covaci a înfiinţat Phoenix şi este autorul unor melodii legendare precum „Cantafabule”, „Cei ce ne-au dat nume” sau „Mugur de fluier”.

Ministrul Culturii de la acel moment, Lucian Romașcanu, a reacționat, într-un mesaj publicat pe Facebook: „Am aflat şi eu, cu surpriză amară, că Nicu Covaci nu a luat «examenul» pentru a fi membru al Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Examenul de câteva zeci de minute s-a presupus a înlocui 60 de ani de examene trecute cu imens succes în faţa publicului. Cred că undeva, ceva e profund greşit cu acest UCMR… Nu am competenţa să judec principiile statutare ale Uniunii, sunt convins că membrii săi sunt eminenţi reprezentanţi ai breslei. Dar pare că normele în baza cărora funcţionează au rămas undeva, în urmă”.

Editor : Marina Constantinoiu

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri