Video Exclusiv Mircea Geoană, numărul 2 în NATO: Trebuie să rămânem cu toţii vigilenţi în ceea ce priveşte situaţia din Orientul Mijlociu
Momentul de risc maxim în ceea ce priveşte situaţia din Orientul Mijlociu în urma asasinării generalului iranian Soleimani a fost depăşit, dar trebuie să rămânem vigilenţi, e de părere Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO. Într-un interviu în exclusivitate pentru Digi24, Geoană spune că nivelul de alertare al NATO nu „a crescut nicio secundă” pentru Europa şi România.
Cosmin Prelipceanu: Primul lucru pe care vrea să îl ştie toată lumea, cel puţin în România, este cam în ce moment ne aflăm în această criză. Am vrea să ştim dacă, din evaluările dumneavoastră, momentul de maxim a trecut.
Mircea Geoană: Situaţia din Orientul Mijlociu rămâne, în continuare, complicată şi trebuie să rămânem cu toţii vigilenţi, activi şi creativi în ceea ce avem de făcut. Dar momentul acela de risc care cred că a fost resimţit şi în opinia publică de acasă a fost, se pare, depăşit. Dar cred că cel mai bun lucru este să ne păstrăm şi vigilenţa şi toate antenele deschise.
Ceea ce aş vrea să spun, din acest punct de vedere, este că atunci când momentul de risc, de escaladare, a existat şi el a existat, vreau să spun extrem de clar pentru cei de acasă şi pentru opinia publică şi pentru decidenţii noştri, că întreg sistemul de alertare NATO la care, de exemplu, este racordat scutul de la Deveselu, nu a fost alertat dincolo de nivelul normal. Şi atunci, şi acum, şi ieri, şi probabil că şi în perspectivă, nivelul de alertare este cel minimal şi chiar în condiţiile în care a existat acel atac cu un număr de rachete de rază scurtă şi medie de acţiune din partea Iranului împotriva unei baze din Irak, nivelul de alertare pentru România şi pentru Europa nu a crescut nicio secundă. Nu a fost nicio vorbă şi nicio secundă vorba de risc la adresa securităţii aliaţilor europeni.
NATO, mai prezent în Orientul Mijlociu
Cosmin Prelipceanu: Preşedintele american face o invitaţie, le cere partenerilor din NATO să se implice mai multe în Orientul Mijlociu. Ce înseamnă asta pentru dumneavoastră?
Mircea Geoană: A existat, într-adevăr, după conferinţa de presă a preşedintelui american, o convorbire telefonică între preşedintele SUA şi secretarul general NATO, şeful meu, domnul Stoltenberg. Şi într-adevăr, în acea conversaţie şi în ceea ce a urmat în zilele următoare, ceea ce va urma în zilele care vin în cascadă, a existat, într-adevăr, o recunoaştere a faptului că NATO ştie şi poate să facă mai mult. Pentru că suntem organizaţia care suntem cei mai bine pregătiţi în ceea ce înseamnă pregătire pentru forţe militare, pentru capacitatea de a construi instituţii de securitate naţională în foarte multe ţări care sunt partenere cu noi.
Deci acest lucru, această calitate, această capacitate de a construi sisteme care să se poată proteja singure, cum este cazul de exemplu în Irak, misiunea NATO în Irak este o misiune de succes. Acest lucru îl putem face pe scară mai mare, dacă aliaţii se vor pune de acord. Aceste este sensul propunerii făcute de preşedintele american. Acesta este şi sensul discuţiilor pe care le-a avut cu conducerea alianţei noastre.
Aşteptăm din partea aliaţilor americani o propunere mai detaliată în zilele care vin. Dar, repet, din punct de vedere al rolului şi capabilităţilor NATO pentru a asigura ca ţări aflate în situaţie delicată, ţări care au nevoie de proprii sisteme de securitate naţională, de apărare, de educaţie a forţelor din serviciile militare sau de informaţii, aici NATO este foarte bun, suntem foarte buni şi ar fi şi păcat, într-un fel, să nu folosim această expertiză şi această capacitate demonstrată în timp.
Deci, da, probabil că vom face mai mult în Orientul Mijlociu, dar în aceşti parametri, parametri legat de ceea ce ştim să facem bine, într-o diviziune a muncii foarte corectă între ceea ce ştim să facem noi ca alianţă şi ceea ce fac aliaţi în nume propriu sau în diverse formate pe care şi le aleg.
„Dialogul politic funcţionează în NATO, dar mai există şi mici disfuncţionalităţi”
Cosmin Prelipceanu: Acum, despre o situaţie care pentru mulţi este îngrijorătoare - preşedintele american, în situaţia, în cazul generalului Qasem Soleimani, a acţionat fără să se consulte cu partenerii din NATO. E îngrijorător lucrul ăsta, care e evaluarea dumneavoastră?
Mircea Geoană: NATO este şi rămâne şi devine pe zi ce trece, în condiţiile în care situaţia globală este foarte foarte fluidă, incinta primordială pentru consultări între aliaţi. Este locul unde în care deciziile politice se discută, uneori în contradictoriu. Am avut, recent, discuţii de acest gen, au fost speculaţii înainte de Londra, la întâlnirea liderilor alianţei, că vom avea o întâlnire la vârf dificilă.
Nu, NATO rămâne un loc în care şi lucrurile mai complicate, lucrurile, poate, unde ţările aliate nu văd în mod identic, suntem 29 de ţări, în curând sperăm ca şi Macedonia de Nord să devină al 30-lea aliat. Este inevitabil să fie şi diferenţe. Asta nu înseamnă că la fiecare decizie există un mecanism obligatoriu de consultare.
Dar, diplomaţia la nivel înalt pe care preşedintele american, pe care secretarul general NATO şi noi de-aici, de la Bruxelles, o facem în aceste momente este remarcabilă. Există convorbiri zilnice între liderii alianţei, între dânşi, între preşedintele american şi liderii alianţei, între conducerea alianţei şi liderii statelor aliate. Cred că în ultimele zile am avut, probabil, doar de aici, la nivelul secretarului general şi la nivelul conducerii NATO, probabil, un număr fără precedent de conversaţii la nivel înalt la nivel aliat.
Deci, dialogul politic funcţionează în NATO, uneori, evident, mai există şi mici disfuncţionalităţi, dar, repet: NATO este, în clipa de faţă, piesa centrală de concertare, de dialog şi de acţiune la nivelul alianţei şi acest lucru este extrem de important de a fi păstrat şi dezvoltat în continuare.
„NATO este precondiţia pentru existenţa păcii”
Cosmin Prelipceanu: Aţi vorbit despre sistemul de alertă NATO, care nu a depăşit nivelul obişnuit, normal, pe tot parcursul acestei crize, ce puteţi să ne spuneţi, însă, despre militarii noştri, militarii care sunt în operaţiuni, implicaţi în operaţiuni militare NATO.
Mircea Geoană: Vreau să spun încă o dată şi o spun şi cu vocea apăsată a funcţiei pe care o ocup în prezent. Militarii români sunt extrem de respectaţi, sunt oameni super profesionişti, chiar astăzi am avut o întâlnire cu noul conducător al militarilor noştri, cu domnul general Petrescu, care conduce, şeful Statului Major Reunit al Armatei Române.
Militarii noştri sunt prezenţi în Afganistan, sunt prezenţi, chiar şi acum, în teatre din Orientul Mijlociu, ei sunt în afara oricărui pericol, acest lucru e bine de ştiut. Dar, evident, meseria pe care şi-au asumat-o este o meserie care trebuie respectată şi trebuie să investim în continuare în aceşti oameni minunaţi. Dar, din punct de vedere al situaţiei imediate din Irak, lucrurile sunt, astăzi, într-o situaţie ceva mai detensionată, facem apel către toate părţile pentru dezescaladare. Este foarte important ca prin eforturi diplomatice şi prin rezervă să putem evita situaţii care pot escalada.
Cosmin Prelipceanu: În fine, Mircea Geoană, ştim că urmează o reuniune la cel mai înalt nivel, o reuniune militară a decidenţilor militari din NATO, la ce să ne aşteptăm?
Mircea Geoană: Avem, în zilele acestea, aşa cum am spus, întâlnirea şefilor de state majore reunite la nivelul întregii alianţe, evident, aici se discută planificare militară, se discută interoperabilitate, se discută probleme legate de ceea ce înseamnă oameni şi femei în uniformă, la nivelul alianţei. Peste câteva săptămâni, la jumătatea lui februarie, vom avea miniştrii Apărării, este una dintre cele trei întâlniri anuale pe care miniştrii Apărării aliaţi o vor avea aici la NATO. Domnul ministru Nicolae Ciucă va reprezenta România la această întâlnire.
După aceea, în aprilie, vom avea o întâlnire la nivelul miniştrilor de Externe, sunt două întâlniri pe an. Dar, între timp, în mod evident, contacte la nivel înalt, secretarul general, domnul Stoltenberg are un calendar de contacte telefonice şi de vizite foarte foarte susţinut. Mâine vom avea o vizită şi îl vom primi cu toate consideraţia şi respectul pe regele Iordaniei care va veni să se întâlnească cu noi, să informeze consiliul nord-atlantic. Secretarul general a avut o convorbire telefonică foarte utilă şi productivă cu prim-ministrul irakian în urmă cu câteva zile.
Deci, dincolo de întâlnirile formale şi structurile diverse care fac ca NATO să funcţioneze şi să fie, vă spun asta pentru, şi într-un fel, pentru a spune că, uneori, mai există zgomot politic, dar maşinăria numită Alianţa Nord-Atlantică funcţionează impecabil. Este o maşină care este capabilă şi care este pregătită să acţioneze, mai ales în timp de pace, şi cred că, în clipa de faţă, este nevoie de NATO la nivel transatlantic, la nivel regional, la nivel global decât oricând altcândva pentru că suntem, în principal, furnizori de securitate, noi suntem precondiţia pentru existenţa păcii, fără de care nici dezvoltarea economică, nici timp petrecut la o emisiune interesantă de televiziune, sper, nici orice altceva, familie, copii, grijile de zi cu zi nu sunt posibile. Deci, facem un lucru important şi vreau sa lumea să îşi păstreze încrederea în această alianţă.
Românii sunt, dintre naţiunile componente ale alianţei printre cei mai entuziaşti şi vreau ca şi generaţiile următoare să îşi păstreze acest entuziasm. Este o organizaţie extraordinar de interesantă, de motivantă şi nu pot să nu spun cât de onorat sunt să reprezint, într-un fel, România, la vârful acestei organizaţii excepţional de importante pentru pacea şi securitatea globală.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
