Partidul Partidul European, cea mai mare forţă politică din Parlamentul European, vrea un transfer de solicitanţi de azil către ţări terţe, în faţa presiunii migraţiei. Propunerea este cuprinsă în manifestul său prezentat miercuri în prima zi a Congresului PPE de la Bucureşti, conform Agerpres.
Această propunere marchează o schimbare clară în politica europeană privind migraţia, pusă în aplicare de şefa în exerciţiu a Comisiei Europene, conservatoarea germană Ursula von der Leyen, care candidează pentru un nou mandat la conducerea executivului comunitar.
"Pledăm pentru o schimbare fundamentală a legislaţiei europene în materie de azil. Ne-am angajat să respectăm dreptul fundamental la azil, dar UE, împreună cu statele sale membre, trebuie să aibă dreptul de a decide cui şi unde este acordat. Vom încheia acorduri cu ţări terţe pentru a ne asigura că solicitanţilor de azil li se poate acorda protecţie într-un mod civilizat şi sigur. Vrem să punem în aplicare conceptul de ţări terţe sigure", se arată în manifestul PPE, care urmează să fie adoptat la finalul după-amiezii.
"Orice solicitant de azil din UE ar putea fi transferat" într-una dintre aceste ţări "şi ar putea efectua procedurile de azil acolo", se arată în document.
"În cazul unui răspuns pozitiv, ţara terţă în cauză îi va acorda protecţie la faţa locului" pe baza unui "acord contractual global" încheiat în prealabil, mai precizează manifestul.
"Criteriile pentru ţările terţe sigure sunt conforme cu obligaţiile fundamentale ale Convenţiei de la Geneva privind statutul refugiaţilor şi ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Nici una dintre convenţii nu include dreptul de a alege în mod liber ţara de protecţie. În urma punerii în aplicare cu succes a conceptului de ţară terţă, propunem admiterea în UE a unei cote de persoane care au nevoie de protecţie prin cote umanitare anuale de persoane vulnerabile. Acest lucru ne permite să răspundem atât cerinţelor de securitate, cât şi celor de integrare în procesul de selecţie şi să refuzăm în mod eficace intrarea migranţilor ilegali la frontierele noastre externe", conform documentului.
Ursula von der Leyen susține schimbarea politicii privind migrația
PPE susţine astfel un punct al programului Uniunii Creştin Democrate (CDU) din Germania, partid din care provine Ursula von der Leyen.
Întrebat într-o conferinţă de presă la Bucureşti dacă Ursula von der Leyen susţine această nouă poziţie, preşedintele PPE, Manfred Weber, a răspuns afirmativ.
"Manifestul este al PPE, iar Ursula von der Leyen este candidata noastră. Aşa că toate poziţiile programatice ale PPE sunt acoperite de Ursula von der Leyen. Suntem o echipă. Vrem să lucrăm la asta împreună", a spus Weber înaintea începerii Congresului PPE.
"Ce aşteaptă cetăţenii europeni de la noi este reducerea numărului de sosiri, iar Partidul Popular European va fi clar în privinţa acestui lucru în campanie. Trebuie să facem o separare clară între cei care sunt refugiaţi şi solicitanţi de azil, care ar trebui să primească protecţia de care au nevoie, şi cei care sunt migranţi ilegali, iar ei ar trebui refuzaţi la graniţele externe. Acest mesaj, că noi, ca stat, decidem cine intră în Europa, şi nu traficanţii (...), va fi un mesaj important în campania noastră electorală", a adăugat el.
Peste un milion de cereri de azil în UE în 2023
Peste un milion de cereri de azil în UE, majoritatea din partea sirienilor şi afganilor, au fost depuse în 2023, un maxim al ultimilor şapte ani, conform Agenţiei Europene pentru Azil.
În acest context, UE a ajuns în decembrie la un acord cu privire la o reformă amplă a politicii sale în materie de migraţie şi azil, menită să intensifice lupta împotriva imigraţiei ilegale.
Acesta prevede o consolidare a controalelor la sosirea migranţilor în UE, dar şi un mecanism obligatoriu de solidaritate între ţările membre în luarea în grijă a solicitanţilor de azil.
PPE se reuneşte miercuri şi joi la Bucureşti pentru a o nominaliza pe Ursula von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, pentru a conduce lista popularilor la scrutinul european de la 6-9 iunie şi, prin urmare, pentru a obţine un nou mandat de cinci ani la şefia Comisiei Europene.
Editor : M.I.
