Lovitura Parlamentului înainte de campanie: 15% în plus la salarii, 23% mai mult la pensie

În ciuda avertismentelor serioase venite dinspre Guvern, Banca Națională a României și numeroși analiști economici, Camera Deputaților a dat votul final asupra majorării salariilor din sănătate și educație. În aceeași zi, de Senat au trecut, fără vreo dezbatere, două proiecte de lege de majorare a pensiilor foștilor cooperatiști, respectiv a punctului de pensie. Impactul pe care îl vor avea asupra economiei toate aceste măsuri adoptate înainte de intrarea în perioada oficială de campanie electorală este greu de anticipat. Se știe însă că doar pentru creșterea cu 15% a salariilor din sănătate și educație ar fi vorba de un impact bugetar de 3-4 miliarde de lei.

Salarii cu 15% mai mari. Prin amendamentele operate OUG nr. 20/2016 de aleșii PSD, ALDE și UDMR, salariile din sănătate și educație vor crește, în medie, cu 15%.

În cazul personalului din sănătate, inclusiv personalul administrativ, majorarea ar urma să se aplice de la 1 decembrie 2016, iar în unele cazuri s-ar traduce în procente de chiar 40-50%. Concret, după cum rezultă dintr-un document de lucru citat de News.ro, un director de unitate de asistență socială ar ajunge la 6.498 lei (de la 4.212 lei, creștere de 54%), iar un asistent social ar primi 3.297 lei (de la 2.382 lei, creștere de 38%), în timp ce pentru un psiholog stagiar din aceeași unitate majorarea ar fi mai mică de 100 de lei (circa 6%). În cazul unui director de program de rezidențiat, creșterea ar fi de 12,5%, iar un medic coordonator la serviciul de ambulanță ar primi un salariu cu 10% mai mare.

Pentru personalul din educație, majorarea cu 15% ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2017. Odată cu aceste creșteri de salarii, ar urma să se majoreze salariile personalului din cadrul caselor de asigurări de sănătate județene, din cadrul direcțiilor județene de sănătate publică, precum și din o serie de instituții.

Ministrul de Finanțe, Anca Dragu, a arătat că ar fi vorba de un impact de 4,85 miliarde lei, un impact foarte mare care nu poate fi inclus în bugetul pe 2017. Dinspre Banca Națională a României, prin vocea lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, a venit avertizarea că România riscă să se întoarcă la momentul 2008, când Parlamentul a dat „cu o mână”, pentru ca după aceea „să li se ia oamenilor cu două mâini”.

Analiști economiști au avertizat, la rândul lor, că deficitul bugetar al României ar putea ajunge anul viitor la 4,4% din PIB ca urmare a majorărilor decise de Parlament.

Rămâne de văzut ce vor spune judecătorii Curții Constituționale despre măsurile incluse în proiectulm adoptat azi de Parlament, în condițiile în care ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru, a precizat că „este de datoria Guvernului să se adreseze forului care poate decide aceste confloicte între puterile în stat”.

Punctul de pensie, majorat cu 23%. Senatul a adoptat, tot astăzi, fără niciun fel de dezbatere proiectul de lege inițiat de aleși PSD, ALDE și ex-UNPR privind majorarea punctului de pensie. De la 1 ianuarie 2017, acesta ar urma să fie 40% din salariul mediu brut, ceea ce ar însemna o creștere a pensiilor cu circa 23%. De la 1 iulie 2017, punctul de pensie ar urma să ajungă la 45% din salariul mediu brut.

În prezent, punctul de pensie este de 871,7 lei, legea în vigoare spunând că el se modifică astfel încât să compenseze 100% din rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Luând în considerare că salariul mediu brut pe țară a fost în ianuarie 2016 de 2.688 lei, rezultă că punctul de pensie ar trebui să fie de 1.075,2 lei, adică mai mare cu 23% decât este în prezent.

Proiectul de lege a fost inițiat de senatorul ALDE Cristiana Anghel, dar a fost semnat de zeci de parlamentari de la PSD, ALDE, ex-UNPR și minorități (printre care Ecaterina Andronescu, Titus Corlățean, Corneliu Dobrițoiu, Șerban Nicolae, Eugen Orlando Teodorovici și Nicolae Bănicioiu).

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul, dar Guvernul a anunțat că nu susține o astfel de măsură. Printre motivele invocate s-au numărat consecințele asupra cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale și, implicit, asupra deficitului bugetar, precum și riscul de a apărea fenomenul denumit „capcana pensiei” (angajați care vor prefera să iasă la pensie, chiar și anticipat, în loc să rămână pe piața muncii).

„O astfel de proporție ar situa România pe primul loc în cadrul Uniunii Europene și ar fi în totală discordanță cu situația macroeconomică reală. În acest context, este de menționat să raportul dintre pensia medie și câștigul salarial mediu brut, de 38%, pare mai redus în România și din cauza proporției mai ridicate a pensionarilor fără vechime completă față de cei pensionați pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare”, se arată în avizul negativ al Executivului.

Pentru ca majorarea punctului de pensie să intre efectiv în vigoare ar fi necesar ca deputații să aprobe și ei proiectul de lege al PSD, ALDE și ex-UNPR.

Pensii de 500 de lei pentru foștii cooperatiști. Tot fără dezbatere și tot azi, Senatul a adoptat proiectul de lege care prevede majorarea de la 400 la 500 de lei a pensiilor foștilor membri ai cooperativelor agricole.

Inițiat de deputatul Luminița Adam Pachel și semnat ulterior de mai mulți parlamentari ai fostului UNPR („înghițit” de PMP), proiectul a fost avizat negativ de Guvern, printre motive figurând și acela că „efortul financiar ar fi considerabil, cu consecințe majore asupra sustenabilități sistemului public de pensii”.

Și în cazul acestei inițiative, ultimul cuvând îl va avea Camera Deputaților.