Exclusiv „Hărţi ale cancerului”, făcute în Prahova, pentru a avertiza populația despre riscurile de îmbolnăvire din cauza poluării grave

Peste 17 mii de locuitori din zona oraşului Băicoi, Prahova, se plâng, de ani de zile, de mirosurile grele provenite, conform spuselor lor, de la un depozit de deşeuri situat la marginea oraşului. Responsabilii firmei se apără și spun că nu sunt singura sursă a mirosurilor și poluării din zonă.

„De mai bine de un an și jumătate de când problema este majoră nu am reușit să avem aer curat. Autoritățile dau din umăr și spun că nu au ce să facă”, a spus un localnic, în cadrul unui protest spontan organizat astăzi la marginea orașului.

„Probleme de sănătate sunt de ceva timp. Ele nu pot fi asociate cu prezența hidrogenului sulfurat pentru că acesta nu se poate detecta în organism”, a adăugat un alt localnic.

„Mirosul se simte la un kilometru, groaznic. Nu prea ai ce să faci. Vrem să tragem un semnal de alarmă actualului guvern, actualului ministru al Mediului. E grav ce se întâmplă aici. Am un copil cu probleme și acest miros îi cauzeaza altele. Functia ei cardio-respiratorie este sub 80%”, spune o femeie.

Măsurătorile efectuate de localnici, din banii lor, au confirmat gravitatea poluării aerului din zonă şi au arătat depăşiri de 20 de ori mai mari peste limita maximă legală, în ceea ce priveşte concentraţia de hidrogen sulfurat din atmosferă.

Raportul integral poate fi consultat aici.

Valorile sunt în totală contradicţie cu cele făcute de firma care administrează depozitul de deşeuri, conform căreia „nu rezultă depăşiri”.

Rezultatele măsurătorilor independente au arătat că, la un anumit punct de măsurare, în intervalul 6:00 - 6:30 dimineaţa s-au înregistrat depăşiri de peste 262 de ori peste limita legală. 

„Fix atunci s-a nimerit să fie senzorul exact în bătaia vântului”, explică Ciprian Stuparu de la ONG-ul Eco Natura, care a finanțat acest studiu. 

Temerile localnicilor sunt confirmate de un document independent, realizat de specialişti, legat de „evaluarea riscului de expunere la poluare” a populaţiei din regiune.

Documentul prezintă gradul de risc asupra sănătăţii populaţiei, în urma unui studiu de imact care arată că, la un indice de risc de 1, în zona cartierului Ţintea (cel mai afectat de poluare), valoarea acestui indice se apropie de 39.

Raportul prezintă printre altele şi nişte „hărţi ale cancerului” din regiune, în funcţie de gradul de risc la care este expusă populaţia, în urma eliberării, în atmosferă, a compuşilor chimici rezultaţi în urma arderilor deşeurilor.

Raportul integral poate fi consultat aici.

Ce spun reprezentanții depozitului de deșeuri de lângă Băicoi

„Problema e deja hotărâtă: Vitalia poluează, indiferent de celelalte mirosuri care se resimt la Băicoi”, spune Răzvan Trocan, administratorul grupului de firme care se ocupă cu depozitarea deșeurilor nepericuloase de lângă localitate.

Potrivit lui Trocan, în zonă „sunt mai multe potențiale generatoare de disconfort olfactiv”, nu doar compania sa, responsabile de mirosurile grele, resimțite de localnici.

„Considerăm că, în procesul de depozitare a deșeurilor, dacă acesta se face conform normativelor și conform tuturor documentelor aprobate de autoritățile de mediu, nu se poate genera miros”, crede Trocan.

În legătură cu emisiile de hidrogen sulfurat, care în rapoartele Eco Natura depășesc cu mult normele legale, reprezentantul Vitalia a declarat:

„În urmă cu câteva luni, inspectorii Agenției pentru Protecția Mediului au solicitat monitorizare continuă, timp de patru luni. Am avut monitorizare continuă, depășirile de hidrogen sulfurat nu s-au regăsit în această monitorizare”, a spus reprezentantul depozitului de deșeuri.

Și totuși, care e sursa mirosurilor de la Băicoi? Statul sau privatul? Misterul persistă

„Nu exclud că vine și de la mine (mirosul și degajările de hidrogen sulfurat), dar depășirile nu sunt generate de acest depozit”, spune Răzvan Trocan.

O parte din vină, pentru mirosurile degajate. ar aparține, în opinia lui Trocan, unui depozit de deșeuri menajere abandonat, situat chiar lângă firma Vitalia.

„Am vorbit și cu primăria, cu oamenii, am vorbit cu toată lumea, s-au făcut zeci, poate sute de reclamații la toate instituțiile statului cu drept de control, am avut foarte multe controale, sub acest aspect nu am fost sancționați. La noi, în curte, nu e miros”, spune Trocan care adaugă că depozitul abandonat de deșeuri se află în proprietatea autorităților locale.

„Într-adevăr, terenul aparține primăriei, dar acel depozit de deșeuri a fost închis în 2005, de 14 ani, deja a crescut iarbă pe el, copaci”, spune, în replică, Ciprian Stuparu de la Ecn Natura. „Când miroase, când stai lângă depozitul de la Vitalia nu poți să respiri, în schimb vechiul depozit nu degajă mirosurile alea”.

Ciudatul caz al deșeurilor medicale „periculoase” sosite la depozitul de deșeuri „nepericuloase”. Explicația firmei

Direcţia pentru Sănătate Publică a găsit, în urma unui control realizat în aprilie, neregularităţi la depozitul de deşeuri: aici au fost găsite deşeuri medicale – considerate periculoase şi, implicit, interzis a fi depozitate în incinta unui depozit de deşeuri nepericuloase. 

Reprezentanții firmei Vitalia spun că, într-adevăr, a fost vorba, în acest caz, de seringi, dar acestea erau deșeuri care reprezentau „rebuturi din producție”.

„Erau blistere, seringi deformate în procesul: nu aveau nimic toxic, nimic contaminat, nu era deșeuri medicale, erau rebuturi”, spune Trocan.

Cu toate acestea, societatea a fost amendată cu 10 mii de lei.

În plus, inspectorii DSP au constatat că depozitul de deşeuri  este situat la o distanţă mai mică decât cea permisă legal.

Garda de Mediu, de asemenea, a constatat, în urma controalelor efectuate la societatea comercială mai multe neregularităţi şi a aplicat, de-a lungul mai multor ani la rând, amenzi pentru tot felul de neregularităţi constatate.

Situaţia din Băicoi, Prahova, nu este una singulară. Probleme la fel de grave s-au înregistrat în localitatea Brazi, unde pe reţelele sociale au apărut imagini cu starea deplorabilă în care sunt gestionate şi arse deşeurile periculoase de la un depozit din incinta parcului industrial Brazi.

Controalele Gărzii de Mediu au descoperit o serie de neregularităţi, de-a lungul timpului, şi a aplicat mai multe amenzi, fără ca acest lucru să ducă la o îmbunătăţire a situaţiei pentru oamenii din zonă. La respectivul incinerator sunt arse, pe lângă deșeurile industriale, inclusiv „deșeuri medicale periculoase” care provin de la spitalele din Prahova, Buzău, Dâmbovița, Sibiu, Argeș și București. Incineratorul a fost inaugurat în 2011, o investiție de aproape cinci milioane de euro.

Ministrul Mediului a cerut, în acest caz, un control.

Un raport, publicat în septembrie 2019, de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), bazat pe datele furnizate de Centrul Național pentru Statistică și Informatică în Sănătate Publică din INSP, prezintă date îngrijorătoare în ceea ce privește „indicatorii de morbiditate și mortalitate” înregistrați în județul Prahova.

De asemenea, conform altor date, furnizate tot de INSP, județul Prahova este printre primele județe din țară la capitolul incidenței cazurilor de cancer înregistrate în rândul populației: în anul 2017 s-au înregistrat peste 1300 de astfel de cazuri, iar în 2018 peste 1280, în primele 9 luni.