La 91 de ani, Geta Brătescu reprezintă România la Bienala de la Veneția
Geta Brătescu este una dintre cele mai importante artiste postbelice din România. A creat artă sub diverse forme, de la film la textile, fotografie, ilustrație, performance sau sculptură.
La 91 de ani, artista câștigă tot mai mult renume internațional. Reprezintă România la Bienala de la Veneția (printre cele mai cunoscute evenimente culturale internaționale) cu expoziția “Geta Brătescu – Apariții”, care reunește diferite momente ale carierei sale.
Tot în 2017, Geta Brătescu a avut un show la London’s Camden Arts Centre, iar Hauser & Wirth, una din cele mai prolifice galerii din lume a decis să o reprezinte. În ultimii doi ani a expus la Tate Liverpool și Hamburg Kunsthalle. Lucrările Getei Brătescu se regăsesc în colecţii importante precum cele ale MoMA, New York; Centre Georges Pompidou, Paris; Tate Modern, Londra; Hammer Museum, Los Angeles; Museum of Modern Art, San Francisco etc.
Geta Brătescu, "Doamna Oliver în costum de călătorie". Foto: Mihai Brătescu, 1985
“Pășești în Pavilionul României la Veneția și ești înghițit încet într-un univers în care feminitatea, fertilitatea și eroticul înseamnă în primul rând creație", spune Elvira Lupșa, care a fost prezentă la deschiderea expoziției din Veneția. "Ieși din expoziție ca și cum ai petrecut un moment în pântecul artistei și te-ai (re)născut cu o înțelegere universală și umană mai profundă—ghidat de vizunea perfect materializată a curatoarei Magda Radu și a comisarului expoziției, arhitectul Attila Kim. Ca și tema Bienalei din acest an, Viva Arte Viva, expoziția este o celebrare a vieții și gândirii artistice. Te îndrăgostești de Geta Brătescu, de perseverență ei, de încercările ei de a găsi forma perfectă pentru idei imperfecte”, povestește Lupșa, fondatoarea agenției de artă UNICAT.
“Geta Brătescu – Apariții” expune opere din mai multe perioade de creație ale artistei, printre care opere ca “Somnul”, din 1970—parte a unui proiect video mai complex (Atelierul) despre creație, unde apare inclusiv artista, filmată de celebrul Ion Grigorescu.
Secvență din Atelierul, expusă la Bienala de la Veneția, 2017
Vizitatorii mai pot vedea opere dedicate feminității, realizate între anii '60 și '90: “Mume” (Mothers), o serie din 1997 dedicată actului creator matern, “Daimoneasa” (The Demoness) din 1981, același an din care este și opera “Faust”, care are în centru tot figuri feminine, precum Margarethe, iubita lui Faust.
Click pe imagine pentru a deschide galeria cu opere prezentate la Bienala din Veneția
"La 91 de ani, Geta Brătescu are una dintre cele mai proaspete, sincere și jucăușe prezențe din Bienala de la Veneția. O retrospectivă cu foarte multe lucrări inedite care se citește ca o meditație asupra singurătății, feminității și maternității creatoare. Din micul ei studio bucureștean, Geta Brătescu a depășit accidentele istorice prin care a fost târâtă întreaga ei viață. Iar acum strălucește în lumea artei contemporane", spune Cristian Neagoe, consultant cultural și manager al Fundației Cărturești, coordonatorul comunicării pentru proiectul lui Adrian Ghenie care a reprezentat România la Bienala de Artă de la Veneția în 2015.
Geta Brătescu în studioul din București, 2015. Foto: Ștefan Sava
Geta Brătescu încă lucrează zi de zi în studioul ei din România. Spune că nu s-a simțit constrânsă ca artist nici când era copil, nici în timpul comunismului, în studioul ei de creație sau ca director artistic al Revistei Secolul20, o fereastră către cultura occidentală.
“Cred că o noțiune de care numele și arta Getei Brătescu nu pot fi despărțite este aceea de libertate”, spune Alina Ledeanu, directoarea revistei Secolul20 (respectiv Secolul21) și prietenă a artistei. “Pentru Brătescu, studioul a fost un spațiu al libertății și refugiului, în care latura artistică s-a expandat în afara radarelor regimului totalitar brutal în care trăia”, scria o revistă de artă.
Chiar dacă a fost liberă să creeze, comunismul i-a frânat receptarea internațională a artei. După căderea blocului sovietic, atenția s-a concentrat pe artiștii mai tineri, ca pictorul Adrian Ghenie. Abia noile generații de curatori au promovat artiste mai în vârstă și au scos la lumină nume precum Geta Brătescu, Phyllida Barlow sau Carmen Herrera.
În România, “după revoluția din decembrie 1989, toate expozițiile tinerilor găzduiau și două, trei nume de artiști maturi. Unul dintre acestea era al Getei (...) Era de-a noastră, era de-a mea.... Acum, după mulți ani (...) a rămas una de-a noastră, dar s-a ridicat cumva deasupra tuturor”, scrie artistul Dan Perjovschi într-un articol-tribut pentru Geta Brătescu.
