Presiunea publică, atacurile la adresa instituţiei, modificările legislative menite să îngrădească activitatea - sunt o parte din vulnerabilităţile DNA, aşa cum sunt văzute chiar din interior. Informatiile apar în proiectele manageriale ale celor doi procurori care candideaza pentru conducerea Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe celor de corupţie.
Decizia din februarie a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că procurorii nu mai pot lucra în anchete cu ofiţerii SRI, a afectat serios capacitatea DNA de a face supraveghere tehnică. Informaţia apare în proiectul managerial făcut de Marius Bulancea, candidat la conducerea uneia dintre secţiile Direcţiei: „În condiţiile în care nu mai pot fi folosite resurse tehnice şi umane care nu au fost înlocuite, abilitatea procurorilor de a investiga anumite categorii de fapte a fost limitată în mod semnificativ”.
De altfel, riscul a fost prevăzut imediat după adoptarea deciziei.
Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef DNA: „În perioada imediat următoare se va vedea o încetinire a soluţionării dosarelor pentru că resursele pe care le avem le vom folosi pentru a suplimenta necesarul la serviciul tehnic”.
În document, sunt redate şi riscurile pentru activitatea direcţiei, cele mai importante fiind modificările legislative, încercările de intimidare a procurorilor, dar şi practica neunitară a instanţelor sau a Curţii Constituţionale.
O altă vulnerabilitate se referă la faptul că, din cauza presiunilor şi a volumului mare de muncă, locurile vacante din DNA rămân libere, deoarece procurorii nu se înscriu la concursurile pentru ocuparea lor.